Un nou fragment in exclusivitate din lucrarea „Servicii secrete straine” (vol. 2), de M.
Un nou fragment in exclusivitate din lucrarea „Servicii secrete straine” (vol. 2), de M. Ureche si A. Rogojan, Ed. PACO, (2000)
Existã opinii, nu lipsite de temei, potrivit cãrora în cadrul serviciilor fãcute de Pacepa americanilor se înscrie si cel legat de furnizarea unor informatii despre Germania, mai exact a unor date care sã serveascã la contracararea liderilor de la Berlin (W. Brandt si Helmut Schmidt) promotori statornici ai politicii deschiderii cãtre Est („Ostpolitik”) si la destabilizarea institutiilor Germaniei Occidentale. În acest context, una dintre misiunile importante ale lui Pacepa era aceea…” de a strânge date cât mai compromitãtoare despre diversi oameni politici si deputati vest-germani, plasându-le celor interesati, adicã peste Ocean”. Aceastã situatie a fost confirmatã ulterior în 1978, în urma scandalului creat de fuga lui Pacepa. În mod paradoxal, scandalul nu l-a vizat pe Ceausescu si nici serviciul de spionaj din România ci…” a avut ca obiectiv opt deputati si oameni politici social-democrati vest-germani, între care Joachim Broudre-Groeger si Uwe Holz, acuzati zgomotos cã ar fi spionat Occidentul în favoarea lagãrului dominat de sovietici. Scandalul stârnit de Ion Mihai Pacepa în jurul celor opt demnitari vest-germani si-a atins scopul în urma unei vehemente campanii de presã întretinutã alert nu numai în Germania Occidentalã, ci în toate tãrile N.A.T.O., erodarea privilegiului politic al social-democratilor vest-germani s-a accentuat si la viitoarele alegeri au fost nevoiti sã predea stafeta puterii crestin-democratilor lui Helmut Kohl, cu acest prilej fiind înmormântatã si faimoasa „Ostpolitik” care le provocase americanilor atâta îngrijorare.” De subliniat totodatã cã interesul americanilor asa cum am precizat anterior ca element de specificitate al perioadei ’70-’80 era atunci de a-l cultiva, influenta si constrânge pe Ceausescu si nu de a-l compromite. O dovadã categoricã în acest sens este si faptul cã acesta cu numai trei luni înainte de trãdarea lui Pacepa fusese primit sãrbãtoreste la Casa Albã.
Un alt caz este cel al diplomatului Mircea Rãceanu, care în perioada 1975-1989 a furnizat informatii C.I.A. Mircea Rãceanu era ofiter acoperit la Ambasada românã din S.U.A. iar oficial detinea functia de consilier. Ulterior a fost promovat în centrala M.A.E. la directia de spatiu S.U.A. Rãceanu a fost arestat de autoritãtile române în februarie 1989. Din declaratiile sale rezultã cã între altele, furniza americanilor informatii despre generalul Gheorghe Angelescu, seful rezidentelor de spionaj de la New York si Washington. El a recunoscut, de asemenea, cã a divulgat agentului american Tom Harvey faptul cã Vasile Tilicã de la Ambasada românã din Londra si Fãnel Mangu de la Ambasada românã din S.U.A. sunt ofiteri ai D.I.E. având acoperire diplomaticã. Ulterior, Mangu avea sã fie implicat într-o afacere dupã care este arestat.
Rãceanu i-a divulgat aceluiasi Harvey identitatea si preocupãrile secrete ale generalului Aurel Florea – seful rezidentei românesti de spionaj de la Washington si despre sarcinile pe care Gheorghe Horotan le avea în legãturã cu clauza natiunii celei mai favorizate. Alte informatii furnizate s-au referit la diverse initiative diplomatice, documente si probleme de politicã externã a României.
Preocupãrile serviciilor de informatii americane n-au vizat numai Departamentul de Informatii Externe ci si alte structuri. Existã dovezi incontestabile în ceea ce priveste angajarea unor activitãti de spionaj politic si în sistemul de securitate a statului. Rãmânând plasati pe aceleasi repere si chiar ale anilor ’80-’90 trebuie subliniat cu toatã convingerea faptul cã în mod constient sau nu, independent ori într-o relatie cu K.G.B. unii dizidenti formati poate sub „steag strãin” de K.G.B. au fost racolati de C.I.A. Rezultatele au avut efecte mai mult psihologice dar importante în planul creãrii si influentãrii optiunilor alternative. Rãmâne ca tot ceea ce s-a angajat în numele promovãrii democratiei sã fie efectiv valorificat în acest scop, pentru ca deziluziile sã nu mai fie posibile.
Manastirea Golia
Aflata în cartierul cunoscut drept „Târgul Cucu” din municipiul Iasi, Manastirea Golia,...
Comentarii