Emblematica pentru batranul Brasov si nu numai pentru el, Biserica Neagra se inalta in mijlocul orasului, dominand centrul medieval. Desi nu a fost niciodata catedrala episcopala, este cel mai impunator monument creat de sasii ardeleni, ramanand principala biserica evanghelica luterana de limba germana din oras. Numele i se trage de la incendiul din 1689 care i-a innegrit zidurile si a distrus aproape tot Brasovul.
In ciuda „culorii” sale, biserica si-a pastrat nestirbita grandoarea. Cu o lungime de 89 metri, cu un turn inalt de 65 metri, se mandreste si cu un clopot de 6300 kg, cel mai mare clopot de biserica din Romania. De fapt aici mai exista doar trei din cele sase clopote cate au fost initial. Constructia ei a inceput in anul 1383 pe locul unei biserici mai vechi, din prima jumatate a secolului al XIII-lea. Inca inainte de a fi terminata, in anul 1477, biserica a suferit serioase distrugeri in timpul invaziei turcesti din 1421. Ea face parte din familia bisericilor de tip hala, avand navele laterale de aceeasi inaltime cu nava centrala. Este cea mai mare biserica gotica intre Viena si Constantinopol. Ferestrele inalte, cu traforuri gotice, ca si cele sase portaluri, imprima o deosebita eleganta constructiei. Conceputa initial in stil gotic, aceasta a suferit serioase avarii in urma cumplitului incendiu din 1689 cand, printre altele a fost distrus impunatorul acoperis, inalt de 20 metri. Reconstructia a durat aproape 100 de ani, biserica pierzand mult din caracterul sau initial. Astfel, boltile originale au fost inlocuite cu o bolta cilindrica, de culoare turcoaz, realizata in stil baroc. In acelasi stil au fost realizate galeriile adaugate navelor laterale intre 1710-1720, avand ca scop largirea spatiului pentru a-i putea cuprinde pe toti credinciosii. Interiorul contine importante obiecte de cult, unele aflate aici dinaintea marelui foc. Astfel cristelnita, adevarata opera de arta turnata in bronz, a fost donata bisericii in 1472 de prim-preotul Johannes Reudel iar valoroasa pictura amplasata in hala de intrare din sud, realizata in jurul anului 1476, are in colturile inferioare stemele lui Matei Corvin si a sotiei sale. Trebuie admirate de asemenea cele trei panouri plasate deasupra usii sacristiei, datand de la sfarsitul secolului al XV-lea. De mare efect este amvonul baroc, „confectionat” la sapte ani dupa incendiu, in 1696, an din care dateaza si una dintre stranele celor doua nave laterale, perfect armonizate cu restul stranelor respective, din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea. Toate sunt frumos sculptate cu panouri ale breslelor si motive folclorice. Altarul neogotic a fost realizat in 1866 iar in cele doua incaperi care incadreaza hala de intrare din vest se afla pietrele funerare ale unor cetateni de vaza ai orasului care au trait in secolele XVI-XVIII si au fost inmormantati in biserica. Nu trebuie sub nici o forma uitata orga bisericii, una dintre cele mai mari din Europa, construita intre anii 1838-1839 de Buchholz din Berlin, avand 4000 de tuburi si pastrandu-se in configuratia originala. Colectia de covoare anatoliene este si ea una dintre comorile bisericii, acestea datand din secolele XVII-XVIII si impodobind corul.
Biserica Neagra ramane insa pentru credinciosii din zona locul drag unde reformatorul Johannes Honterus (1498-1452) a introdus in 1542 slujba divina in limba germana. De aceea hala din nord gazduieste, o expozitie despre viata si activitatea acestuia iar statuia sa, opera a sculptorului Horro Magnusen, este amplasata in exterior in partea de sud. Cutremurele, razboaiele si alte calamitati au impus numeroase restaurari care nu au alterat insa frumusetea splendidului edificiu.
Autor: IRINA STOICA
Comentarii