Dinamism de o vivacitate nemaintalnita, cromatica de mare profunzime si senzualitate exceptionala intr-o maniera, totusi, realista. Iata principalele caracteristici pe care le enumera critica de arta atunci cand vine vorba despre geniul flamand Peter Paul Rubens. Profesor de maiestrie al multor contemporani (cei mai ilustri fiind Jordaens si Van Dyck) si al unor pictori de peste veacuri, precum Delacroix si Renoir, Rubens a fost un spirit atat de energic si prolific, incat a fost capabil sa execute peste 1.400 de panze, sute de desene si schite pregatitoare (pentru echipa sa de ucenici), sa studieze indelung prin Europa, sa conduca echipe de ambasadori ai pacii din Spania si Anglia si sa se afirme pe la multe Case regale. Nu voi mentiona in acest sens decat ca a fost onorat cu titlul de cavaler atat in Spania, cat si in Anglia (Philip al IV-lea si, respectiv Charles I).
Rubens (1577-1640) s-a nascut in orasul german Siegen (Westfalia), dar de la doi ani (orfan de tata) s-a mutat la Antwerp. Tatal, Jan Rubens, era protestant calvinist si familia s-a mutat la Köln din cauza persecutiilor. Inainte de a se naste Peter Paul, el a avut o legatura amoroasa cu nevasta lui Wilhelm de Orania, Anna de Saxonia, fapt pentru care a facut inchisoare. Dupa decesul lui Jan, mama Maria se muta cu copiii la Antwerp, unde isi puteau manifesta public ritul catolic. De altfel, Rubens a fost un romano-catolic convins, el preluand ideile Contra-Reformei catolice in operele sale si afirmand ca "Pasiunea mea pentru pictura vine din Ceruri, nu din muzica pamanteasca…"
Primul "sponsor" al lui Rubens a fost ducele italian Vincenzo I de Gonzaga, datorita caruia marele flamand i-a studiat la Roma pe Raphael si Michelangelo (Capela Sixtina), pe Tiziano la Venetia, pe Andrea Mantegna si Giulio Romano la Mantua. Probabil ca cel mai impresionat a fost de operele lui Michelangelo si Caravaggio (inventatorul clar-obscurului si precursor al barocului rubensian)… Inainte de a fi fost facut cavaler de catre Charles I al Angliei, Universitatea Cambridge i-a decernat titlul de "Maestru al Artelor" (1629). Activitatea sa diplomatica a fost incununata si cu increderea regelui Poloniei, Wladyslaw al IV-lea Vasa, caruia i-a asigurat o intalnire cordiala cu suverana Spaniei olandeze, Isabella Eugenia (1624).
La mare incercare a fost supus Rubens, un adorator al mitologiei grecesti, cand a fost chemat la Paris de Maria de Medici (nevasta lui Henric al IV-lea) pentru a realiza doua cicluri de mari tablouri cu scene din viata sa si a sotului – pentru Palatul Luxembourg din Paris, azi Senatul francez). Maestrul a reusit sa finalizeze 24 de mari panze, caci vaduva Maria de Medici a fost exilata de fiul sau, Ludovic al XIII-lea.
Intors la Antwerp, maestrul se casatoreste a doua oara, la 53 de ani, cu frumoasa Helene Foument de 16 ani. Ea a fost inspiratoarea multor nuduri epocale ("Sarbatoarea lui Venus", "Judecata lui Paris", "Cele trei gratii" etc.). Iubitor si al sculpturilor antice, Rubens si-a permis sa realizeze un "portret intim" al Helenei, dupa "Venus Pudica" a lui Praxiteles… Ar fi prea multe de spus despre Rubens, care ne provoaca intotdeauna exercitii de admiratie autentice. Una dintre cele mai notorii capodopere ale geniului flamand se afla reprodusa pe coperta multor albume de arta. Este vorba despre inegalabila scena dinamica "Rapirea fiicelor lui Leucip" (adica rapirea lui Pheobe si a Hilaerei de catre Castor si Pollux).
PAUL IOAN
Comentarii