Katsushika Hokusai, unul dintre cei mai valorosi artisti plastici japonezi a creat intre anii 1830-1833 o serie de tablouri imprimate pe lemn intitulata „Treizeci si sase de vederi ale muntelui Fuji” (Fugaku sanjñrokkei). Lucrarea intitulata „Sub valul de langa Kanagawa” (Kanagawa oki nami ura), cunoscuta si sub numele de „Marele Val”, este considerata cel mai valoros „imprimeu” din intreaga istorie a inconfundabilei peisagistici nipone.
Un detaliu extrem de important si care poate fi inteles in toata profunzimea sa numai dobandind o cunoastere desavarsita a mentalitatii si traditiilor multimilenare ale poporului din Tara Soarelui-Rasare, il constituie faptul ca autorul a inceput sa lucreze la aceasta serie remarcabila la varsta de 70 de ani. Fara indoiala, in cele sapte decenii de viata el atinsese o perceptie patrunzatoare a marilor adevaruri ale lumii, lucru ce se poate remarca si in detaliile lucrarilor din acest ciclu.
El a si facut o apreciere legata de varsta si experienta sa, punand in sensul vorbelor o evidenta nuanta de umor, dar si de meditatie amara asupra caracterului efemer al vietii: „…la 86 voi progresa mai departe, la 90 de ani voi patrunde si mai mult in sensul lor secret, iar la 100 voi fi, poate, cu adevarat atins la nivelul minunatului si al divinului. Cand voi implini 110, fiecare punct, fiecare linie va avea o viata proprie. ”
La o privire superficiala a tabloului, imaginea pare simpla: un val urias, secondat de alte doua mult mai mici, sunt pe cale sa inece doua barci lungi de pescuit, in timp ce pe fundal se afla zugravita silueta faimosului munte Fuji, deasupra caruia plutesc nori sumbri.
Prima impresie este una de dinamism, de agresivitate impinsa pana la ferocitatea imprevizibila a elementelor naturii, carora omul cu greu si rareori le poate face fata cu adevarat. Aceasta impresie e conferita de imaginea „marelui val”, care domina peisajul intr-un mod nelinistitor si terifiant.
Sentimentul este dat in primul rand de forma acestuia: o rostogolire colosala ce ascunde in ea, deopotriva, acel miracol tainic al fortei naturii dezlantuite. Forma acestei stihii, realizata avand la baza contururi curbe, in principiu linistitoare, este contracarata de creasta ce sta sa se pravale asupra barcilor cu pescari – adevarata arma a valurilor marine, pe care Hokusai o reproduce magistral zugravind „varfurile” apei ca pe niste gheare gata sa insface prada.
In aceasta zona a tabloului se identifica si o poveste, insa lipsita de deznodamant. Prezenta barcilor in imagine semnifica in primul rand faptul ca natura si omul se afla dintotdeauna intr-o comunitate indestructibila, dar si intr-o inclestare periodica de proportii gigantice.
In al doilea rand ni se arata implicit micimea fiintei umane in fata colosalelor elemente si fenomene ce ajung sa semnifice cosmicul, eternul. In ceea ce priveste incertitudinea deznodamantului, oricare ar fi optiunea privitorului, nimeni nu poate afirma cu certitudine ca, in ceea ce am numit povestea din tablou, cele trei barci, respectiv oamenii aflati in ele vor scapa in cele din urma de un sfarsit tragic.
Cel putin la fel de impresionanta este partea superioara a imaginii in care muntele sfant al japonezilor (Fuji) pare mic si aproape nesemnificativ, artistul plasandu-l astfel incat pare ca el se afla pe cale sa fie inghitit de val, laolalta cu barcile pescaresti. Acest detaliu ar trebui descifrat intr-o alta nota.
Muntele se afla dincolo de val, situarea sa in zona de deasupra a lucrarii indica evidenta faptului ca nu poate fi atins de stihia marina. Apa va sfarsi prin a-si domoli furia, in timp ce muntele va ramane la fel de neclintit si semet cum este de milioane de ani.
Ca o corola a acestei fabuloase metafore plastice a lui Hokusai, cerul este zugravit in nuante ce se deschid progresiv, dinspre zona zbaterii telurice in care simtim o drama in plina desfasurare, catre inalturile cerului, ce capata culoarea cea mai deschisa. Iar aici, sufletul si mentalitatea omului determina privitorul sa interpreteze intregul ca pe un mesaj de optimism, cu speranta ca odata depasite momentele dramatice, viata isi va relua cursul firesc in culori incarcate de viata.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii