Inaltata in comuna Gârcina, judetul Neamt, pe malul râului Almas, Manastirea cu acelasi nume are hramul „Duminica Tuturor Sfintilor”. Ctitorii acestui locas sunt Vasile si Maria Almas, fugiti din Transilvania din cauza persecutiilor religioase. Stabiliti aici, cu ajutorul localnicilor din zona, ridica in 1659 un paraclis de lemn cu hramul „Sfântul Nicolae”, impodobit cu icoane mari si iconostasul aduse din satul natal.
Schitul a fost distrus de tatari si in urma atacului Maria Almas si-a pierdut viata iar sotul ei a luat calea monahismului retragându-se la Manastirea Neamt. Recladit tot din lemn de Ecaterina Cantacuzino, sotia spatarului Iordache Cantacuzino, locasul functioneaza ca schit de calugari care insa este pradat in 1821 de eteristii furiosi ca slujba se tinea in limba româna si nu in greaca, iar calugarii sunt schingiuiti si alungati.
Actuala biserica este construita tot in acelasi an de boierul Lupu Bals si monahul Rafail, capatând actualul hram „Duminica tuturor sfintilor”. Schitul are obste de maici, si in 1851 constructiei i se fac importante reparatii de catre boierul Palade. Activitatea monahala dureaza mai bine de un veac, dar decretul din 1959 inchide locasul si obliga maicile sa plece la Agapia sau Varatec. La 27 ianuarie 1987 prin hotarârea Mitropoliei Moldovei si Sucevei, Schitul Almas este reinfiintat cu obste de calugari, subordonat manastirii Horaita.
Locasul capata statut de manastire la 22 iunie 1990 iar slujba de sfintire a fost oficiata la 1 octombrie 1995 de un sobor de preoti condus de I.P.S. Daniel, Mitropolit al Moldovei si Bucovinei. Cu acest priilej primeste si hramul „Acoperamântul Maicii Domnului”. Biserica este ridicata in forma de cruce, este zugravita simplu, are un pridvor acoperit si pe axa est-vest sunt ridicate trei turle, cea din mijloc fiind mai inalta. In exterior, de o parte si de alta a altarului este atasat câte un pridvor servind drept vesmântar si prescomidiar. Catapeteasma si mobilierul au fost executate din lemn de stejar de mesterii locali: Vasile Gaman, Gheorghe Ursu si Moroiu Constantin. Actuala pictura a bisericii a fost realizata intre 1988-1995 de pictorii Morosanu, Bratiloveanu si Stancu din Suceava.
Din vechile constructii se mai pastreaza turnul-clopotnita care in trecut proteja intrarea in incinta si o casuta de tip taranesc adapostind Paraclisul Sfântul Nicolae, construit in 1725. Adevarata comoara a manastirii o constituie Icoana Sfintei Ana, considerata facatoare de minuni, pictata de un zugrav anonim. Se spune ca atunci când eteristii au pradat biserica si au vrut sa distruga icoana, aceasta n-a putut fi clintita din locul ei. De atunci a savârsit numeroase minuni inregistrate in condica manastirii.
IRINA STOICA
Comentarii