Aflata in satul al carui nume il poarta, comuna Aninoasa, judetul Dambovita, Manastirea Viforata are hramurile „Sfantul Gheorghe” pentru biserica mare si „Sfantul Proroc Ilie” pentru paraclis. Prima atestare a bisericii dateaza din 1530, cand se spune ca a fost inaltata de Vlad Voda al V-lea. Traditia orala vorbeste insa despre un asezamant mai vechi ctitorit de Vladislav Voievod Basarab in anii 1447-1456 si despre refacerea acestuia in 1508.
In 1611 manastirea este pradata de ostile lui Gabriel Bathory, principele Transilvaniei (1608-1613), care, pentru o scurta perioada de timp isi instaleaza tabara la Targoviste. Domnitorul Radu Mihnea (1611-1616) restaureaza locasul facand si importante danii iar in timpul lui Matei Basarab (1632-1664) este tarnosita a doua oara. Tot atunci calugarii greci din manastire sunt inlocuiti cu calugarite.
Importante restaurari si adaugiri sunt realizate de Sfantul Voievod Constantin Brancoveanu (1688-1714). Sunt construite noile chilii, este refacut zidul de incinta, este refacuta pictura si este pardosita biserica. Tot acum Constantin Brancoveanu ctitoreste biserica din cimitir cu hramul Sfintii Apostoli Petru si Pavel. Grigore Brancoveanu, un stranepot al voievodului martir, face noi reparatii modificand insa tabloul votiv. Astfel isi pune propria imagine in locul celei a lui Constantin Brancoveanu si inlocuind figura lui Vladislav Voda. Mai tarziu lucrarea este spalata, reaparand figurile initiale. Pana la Secularizare, ma-nastirea a fost sustinuta din veniturile celorlalte manastiri brancovenesti.
Cutremurul din 1940 provoaca mari pagube asezamantului si darama din temelii clopotnita. Aceasta este rezidita impreuna cu chiliile avariate cu prilejul reparatiilor facute in anii 1960-1962 sub ingrijirea Patriarhului Justinian Marina (1948-1977). Tot acum se introduc gaze, apa curenta si se electrifica asezamantul. In 1960 se construieste aici o Casa Sanatoriala pentru ingrijirea monahiilor si a preoteselor vaduve. Cutremurul din 1977 afecteaza din nou grav, sfantul locas. De aceea se rezidesc partile de vest si de nord ale ansamblului si se termina ridicarea bisericii paraclis cu hramul „Sfatul Proroc Ilie”.
Biserica mare este in forma treflata si este impartita in incaperile clasice: Altar, naos, pronaos, avand si un pridvor semiinchis. Intre naos si pronaos se inalta patru coloane avand la mijloc o deschidere de doi metri latime.
Usa de la intrare este metalica iar ferestrele sunt largi, prevazute cu grilaj metalic. Catapeteasma impozanta, din lemn sculptat, a fost realizata in 1864 de Karl Storck. Pardoseala bisericii este din lemn si cea a pridvorului, frumos pictat, este din lespezi de ciment. Biserica are o turla mare pe naos si alta mai mica pe pronaos iar exteriorul este zugravit in alb.
Manastirea are o bogata colectie de arta bisericeasca si documente vechi, detine moastele mai multor sfinti si o icoana a Sfantului Gheorghe, considerata facatoare de minuni.
In curtea bisericii se afla Fantana Mitropolitului Ghenadie, primat al Romaniei, si mormantul ieromonahului Macarie, teolog si compozitor de muzica psaltica bisericeasca, de la inceputul secolului al XIX-lea.
IRINA STOICA
Comentarii