Pe langa ruinele unei civilizatii stravechi, pe langa Acropola Atenei si Colosul din Rhodos, pe langa o mitologie care ne-a incantat pe intreg parcursul vietii noastre, Grecia se mandreste si cu o multime de comori ale lumii crestine. Printre acestea trebuie amintit complexul de la Meteora, leagan al monahismului ortodox. Aici, la 5 kilometri departare de orasul Kalambaka, la iesirea raului Pinios in Campina Tessaliana, la aproape 300 metri deasupra vaii, se inalta o padure de stanci inalte si prapastioase, incununate de manastiri, schituri si chilii.
Locul ca atare este cunoscut din cele mai vechi timpuri, fiind mentionat de geografi de seama ai antichitatii ca Strabon, Herodot, Livios si altii. Aici a trait celebrul medic al antichitatii, Asklepios, impreuna cu copiii sai Mahaona si Podaliriko, cu care a intemeiat asezamantul in care isi vindeca pacientii.
Regiunea a fost populata si in timpul perioadei romane iar monahismul a inceput, dupa cat se pare, in zorii crestinismului. In secolul al II-lea existau monahi in zona. Acestia locuiau de multe ori in pesteri si mici chilii si coborau duminica pentru a oficia liturghia in comun. Cand numarul lor a crescut s-a intemeiat schitul Stagon, dar organizarea sistematica a acestuia a fost realizata abia in secolul al XII-lea.
In secolul al XIV-lea a sosit de la Sfantul Munte calugarul Atanasie, care a intemeiat prima manastire pe o stanca numita Platilithos (Piatra lata). Stanca se ridica la 613 metri deasupra nivelului marii si la 413 metri peste Kalambaka, dominand peisajul. Manastirea a primit numele Meteor parand suspendata intre cer si pamant, si, ulterior intregul complex s-a numit Meteora.
In secolele urmatoare se construiesc numeroase manastiri, toate impodobite cu fresce de mare valoare. Manastirile se afla intr-o armonie perfecta cu peisajul. Accesul ramane dificil. In multe locuri s-au sapat scari in piatra sau au fost facute scari de lemn, plasele mari in care, cu ajutorul scripetilor erau ridicate sus materialele, fiind folosite, in acelasi scop si pentru oameni. Constructia fiecarei manastiri a durat zeci de ani dar acum, fiecare in parte este un adevarat muzeu, detinand icoane rare, odoare si documente.
Se mai vad de asemenea scarile care duceau la locurile inguste, din pesteri sau pur si simplu scobituri in stanci, unde monahii isi traiau perioadele de retragere in post si rugaciune. Din secolul al XVII-lea insa, incepe declinul monahismului la Meteora. Numarul monahilor se reduce si multe manastiri se ruineaza. Din multimea locasurilor functioneaza doar sase manastiri, care pot fi vizitate de pelerini. Calugarii sunt binevoitori si inauntru patrunzi parca intr-o alta lume, lipsita de dusmani si pericole. Este un loc de taina si rugaciune in care fiecare se simte cu o treapta mai aproape de cer.
IRINA STOICA
Comentarii