Ridicata in orasul Djene de pe malul râului Bani din Mali, Marea Moschee, cea mai impozante constructie in stil sudano-sahelian din argila este totodata cea mai mare constructie de chirpici din lume. A fost initial un palat, transformat in moschee in secolul al XIII-lea. Traditia spune ca sultanul Kunburn si-a oferit in acest scop propria sa resedinta, careia in jurul anului 1240 i-a adus modificarile necesare in timp ce i se construia un alt palat regal. In scurt timp, orasul Djene a devenit un important centru de invatamânt islamic, reputatie pe care si-a pastrat-o vreme indelungata.
Intemeietorul Imperiului Massina, Seicul Amadu Lobba (1818-1845) a demolat moscheea ajunsa intr-o avansata stare de degradare si a reconstruit-o in acelasi stil sudano-sahelian dar modificând planul initial. In 1906, administratia franceza a orasului in fruntea careia se afla William Ponty raspunde cererii seicului Almany Sonfo de a reconstrui moscheea, având-o ca model pe cea ridicata in 1240. Constructia, finantata de guvernul francez, si-a incheiat lucrarile intr-un an, acestea fiind conduse de Ismail Traore, seful breslei zidarilor din oras.
Cladirea a fost supusa aproape un veac unor lucrari de modernizare cum ar fi: introducerea apei curente, a luminii electrice sau plasarea in minarete a unor difuzoare pentru chemarea la rugaciune. Aceste lucrari nu au alterat insa aspectul monumentului, care, din 1988, a fost pus pe lista locurilor din Patrimoniul Mondial UNESCO.
Moscheea este construita din caramizi din lut si paie legate intre ele printr-un mortar de nisip si pamânt iar structura este sustinuta de bârne de lemn, iesite in afara si putând fi folosite ca schele in timpul restaurarilor din registrul superior al cladirii. Edificiul se inalta pe o platforma patrata cu latura de 75 de metri si inaltimea de 3 metri având rolul de a proteja monumentul de eventualele inundatii ale râului din apropiere.
Jumatatea estica este ocupata de sala de rugaciune care are dimensiunile de 26 de metri pe 50 metri. Exista 90 de stâlpi din pamânt pe schelet de lemn din palmier, care sustin acoperisul. Interiorul este destul de intunecat pentru ca ferestrele, aflate in partea de sus si cea de nord, sunt putine la numar.
Zidurile au o grosime care variaza intre 40-60 centimetri si in timpul zilei preiau caldura din exterior racindu-se in timpul noptii. Sala care poate primi la rugaciune peste 3.000 de persoane este prevazuta si cu orificii de aerisire in acoperis, inchise in timpul zilei cu capace de ceramica, lucrate de femeile din oras.
Directia de rugaciune spre Mecca, orasul sfânt al Islamului, este indicata de peretele estic deasupra caruia sa afla cele trei minarete inalte de 16 metri, fiecare dintre ele fiind impodobite cu câte un ou de strut, simbol national al fertilitatii. Toate aceste turnuri contin mihraburi, respectiv altare, sau nise din care imamul conduce rugaciunea. In mod obisnuit este folosit cel din mijloc, in vreme ce vinerea din altarul de sus, din dreapta, se tin diverse predici. In interior exista doua seturi de scari in partea de nord si cea de sud-vest conducând spre gurile de aerisire.
Moscheea prezinta sase intrari cu sase seturi de scari, intrarea principala fiind cea din partea nordica. In partea vestica a cladirii se afla curtea de 20 metri pe 46 metri si fiind folosita in general de femei pentru rugaciune.
Din nefericire, ploile degradeaza constructia si odata pe an are loc un proces general de restaurare la care participa intregul oras. In tot timpul scurs intre doua restaurari oamenii de aici strâng lut si confectioneaza caramizi pe care le aduc si le monteaza la o data fixa când se executa toate lucrarile de reparatii necesare. In final se organizeaza un mare festival ca un elogiu adus muncii si credintei deopotriva.
IRINA STOICA
Comentarii