Putine lucruri sunt venerate in Sicilia asa cum este venerata painea, devenita aliment simbolic prin excelenta, celebrand in egala masura mistere intunecate si renasterea miraculoasa a vietii.
Vedeta a tuturor manifestarilor religioase, ea triumfa pe altare si pe arcuri monumentale ridicate pe strazi. Aceste opere de arta, ostentative si efemere, elaborate de toti locuitorii insulei, prezideaza sarbatorile si sugereaza abundenta. Extraordinara diversitate a modelelor, calitatea figurativa o ridica la rang de opere de arta si o impune in cele mai diverse situatii. Logodnicii fac schimb de paini ca o garantie a fidelitatii in viitoarea casnicie, painile servesc drept ofranda pentru o multime de sfinti, iar cele binecuvantate in timpul unor anumite slujbe religioase protejeaza credinciosii de multe nenorociri si catastrofe naturale. Aceste paini, cu efecte miraculoase, sunt pastrate cu grija si consumate la date exacte sau in imprejurari dramatice.
Exista o adevarata competitie intre brutarii diferitelor cartiere si chiar intre gospodine, care tin in mare secret clesti, foarfece, ace, cutite de forma speciala, ajutoare de pret, in realizarea „minunilor” din aluat. Omniprezenta painii in sar-batorile siciliene se explica in primul rand prin aceea ca, pentru locuitorii insulei, ea ramane principalul element al alimentatiei. Era cunoscuta aici inca din antichitate, din vremea in care alte popoare foloseau faina doar pentru un fel de fierturi sau turte. Traind de milenii din cultura graului, oamenii s-au aratat recunoscatori fata de rodnicia pamantului. Traditia „painilor sarbatoresti” este transmisa din generatie in generatie si, chiar daca, din cauza lipsei de timp, multe femei se achita de aceasta obligatie recurgand la comenzi, aproape in fiecare familie exista una sau doua persoane care au grija sa „confectioneze” cel putin cate o paine „de casa” pentru fiecare dintre cei ocupati.
Una dintre primele sarba-tori „ale painii” are loc pe 19 martie, de Sfantul Iozef. Este o data adanc intrata in sufletele sicilienilor, fie ca acestia au ramas in tara lor, fie ca au plecat departe, peste hotare. Cele mai fastuoase manifestari au loc in localitatea Salieni unde barbatii inalta un altar, din painile plamadite cu grija si dragoste de femei. Altarul, plasat in dreptul unui perete acoperit cu panza, este inconjurat de portocali, iar pe Sfanta Masa, pe prosoape de in, sunt asezate alte paini, fructe si sticle cu vin. Trei copii personificandu-i pe Domnul Iisus, Sfanta Fecioara si Sfan-tul Iosif sunt gazdele celor care patrund in aceasta minunata „constructie” din paini insirate pe crengi de laur si palmier. Este o sarbatoare la care participa toti locuitorii asa cum se intampla si la cele din Saptamana Patimilor, cand cele mai frumoase arcuri sunt realizate in San Biagio Platani.
Aici, peste 50 de femei lucreaza vreme de trei zile pentru a scoate din cuptoarele lor cele 20.000 de paini necesare, in conceptia lor, rememorarii suferintelor Domnului si cinstirii Invierii. Exista si alte mari sarbatori legate de paine dar nu putem incheia aceste randuri fara a aminti ca painea se bucura de aceeasi inalta apreciere si in spatiul ortodox. Din paine se fac prescuri, colaci pentru evenimente vesele sau triste si mai ales Sfanta Anafura. Este un aliment pentru care intreaga lume crestina se adreseaza Domnului cu rugamintea: „Painea noastra cea de toate zilele…”.
Autor: IRINA STOICA
Comentarii