Panteon crestin

          Putna
          
          In acest an inchinat memoriei lui Stefan cel Mare, voievodul de la a carui moarte se implinesc mâine, 2 iulie, 500 de ani, sanctificat de Biserica Ortodoxa Româna in 1992 incercam sa prezentam cititorilor nostri cea mai vestita dintre ctitoriile sale, Manastirea Putna. Situata la 72 kilometri de Suceava, manastirea, având si rol de aparare, incepe seria ctitoriilor marelui voievod.

          Putna
          
          In acest an inchinat memoriei lui Stefan cel Mare, voievodul de la a carui moarte se implinesc mâine, 2 iulie, 500 de ani, sanctificat de Biserica Ortodoxa Româna in 1992 incercam sa prezentam cititorilor nostri cea mai vestita dintre ctitoriile sale, Manastirea Putna. Situata la 72 kilometri de Suceava, manastirea, având si rol de aparare, incepe seria ctitoriilor marelui voievod. In ale sale „O sama de cuvinte” Ion Neculce ne spune ca Stefan a tras cu arcul din vârful muntelui, pe locul caderii sagetii sale hotarând constructia altarului. Inaltarea bisericii cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, pe locul unei sihastrii mai vechi, a inceput la 10 iulie 1466, dupa ce Stefan cucerise Cetatea Chilia si s-a incheiat in 1469, fiind târnosita la 3 septembrie 1470. In 1481 erau terminate si fortificatiile, dar in 1654, in timpul luptelor pentru domnie dintre Vasile Lupu si Gheorghe Stefan, manastirea a fost devastata de ostile lui Timis Hmelnitki. In 1662 a fost restaurata, in vremea lui Istrate Voda Dabija, fiind din nou atacata, de asta data de cazaci si polonezi sub Constantin Cantemir. Cutremurul din 1739 a produs si el pagube insemnate dar intre 1756-1760 au fost executate importante lucrari de restaurare, prin grija mitropolitului Iacob Putneanul. Alte serioase lucrari de acest fel au fost facute in 1902 sub indrumarea arhitectului K.A. Römstorfer, in timpul stapânirii austriece in Bucovina, regiune istorica reintegrata României in 1918. Inregistrata de UNESCO in 1966 ca monument istoric si de arta, Putna a cunoscut un sir de cercetari arheologice, dezvelind importante vestigii. Destinata a fi necropola a familiei lui Stefan cel Mare, manastirea are o inaltime de 33 metri la turla, urmeaza planul bizantin trilobat, are pronaos, naos, altar, o gropnita si pridvorul inchis. Zidurile sunt din piatra bruta, legata cu mortar. Turla este inalta cu tamburul in stil baroc impodobita cu coloane rasucite si capiteluri corintiene. Interiorul a suferit in urma trecerii timpului, pictura originala pierzându-se dupa numeroasele restaurari. In partea de sud a gropnitei se afla mormântul Marelui Stefan acoperit cu un baldachin de marmura alba. Alaturi se afla mormântul doamnei Maria Voichita, cea de-a treia sotie a domnitorului, fiica lui Radu cel Frumos, moarta in 1511. In partea de nord a gropnitei este inmormântata Maria de Mangop, a doua sotie a domnitorului, moarta in 1476. Tot aici isi dorm somnul de veci Bogdan si Petru, fiii lui Stefan, morti in 1479. In pronaos sunt mormintele lui Bogdan cel Orb (mort in 1517), al surorii sale Maria, al sotiei lui Petru Rares si al lui Stefanita Voda, mort in 1527. Manastirea este impodobita cu chenare de piatra de factura gotica la usi si la ferestre. Mormintele au lespezi lucrate diferit, iar piesele lucrate in lemn, printre care o cruce daruita de Stefan cel Mare in 1503, au o exceptionala valoare artistica.