Initiator al unei dinastii de pictori flamanzi, Pieter Breugel cel Batran (1525-1569) a fost unul dintre cei mai apreciati creatori care au fost atrasi trup si suflet de viata de la tara. Poreclit si "Pictorul Taran", Breugel a iubit acel personaj colectiv care se manifesta fara prejudecati si fara ifose intr-o perioada atat de dura pentru provinciile olandeze. Luptele fara menajamente dintre catolici si protestanti (olandezii voiau sa scape de Coroana spaniola catolica, fiind mai apropiati de protestantismul in crestere in Germania) nu l-au afectat direct pe acest artist al vietii populare, pentru care viata de zi cu zi din gospodariile oamenilor simpli era un adevarat refugiu visat de oraseni.
Breugel a studiat cu maestri din zona de bastina (a existat o localitate numita "Breugel", astazi aflata langa orasul olandez Breda), dar esential pentru el a fost studiul personal facut in Italia. Timp de doi ani, maestrul a admirat operele clasicilor din perioada Renasterii culminante, numai ca revenit acasa pictorul s-a orientat spre un stil cu totul personal, atat ca tehnica, cat si ca tematica. Ar fi sificient pentru iubitorii de frumos sa amintim cateva dintre subiectele de suflet ale acestui artist special: "Dansul satenilor", "Jocurile copiilor", "Nunta taraneasca", "Proverbe olandeze" etc. In ceea ce priveste aforismele pe care le-a "comentat" vizual Breugel, trebuie spus ca el a realizat cu multa tragere de inima peste 40 de gravuri si peste douasprezece picturi cu astfel de teme, multe preluate si de Erasmus din Rotterdam si apoi de Rabelais.
Desi pentru Pieter Breugel cel Batran personajul colectiv satesc este cel mai raspadit in operele sale, peisajele hibernale il pasioneaza de asemenea pe artist. Printre altele, unul dintre peisajele rurale cu nameti fiorosi este intitulat "Recensamant la Betleem" si este unic in felul sau prin modul in care Breugel si-a imaginat acea localitate biblica cu semnificatii crestine exceptionale. De atlfel, sa nu uitim ca acest flamand de mare talent si-a imaginat si Turnul Babel, constructia magnifica ramasa neterminata ca urmare a interventiei divine… Un ciudat obicei rural ni se prezinta in "Dansul oului", in care o femeie danseaza in jurul unui ou asezat in mijlocul ulitei. Pare sa fie doar un pretext pentru distractia celor de la taverna, caci totul emana o buna dispozitie generalizata.
Se spune ca insusi Breugel se imbraca in costum popular si se infiltra printre sateni, in zilele cand nu se muncea la camp. Doar astfel se poate explica faptul ca el cunostea atat de bine toate detaliile rurale si mai ales modul cum oamenii isi petrec timpul liber si moravurile lor. Reprezentativa pentru porecla de "Pictorul Taran" este exceptionala panza "Lupta carnavalului cu Postul Mare", in care artistul face aluzie la trecerea de la cele obiceiurile lumesti fara restrictii la perioada de abstinenta din Postul Pastelui. O multime de oameni bine dispusi petrece in piata dintre un han si o biserica, unii calarind butoaie, mancand si ascultand lautarii, altii pregatindu-se sfiosi sa intampine sarbatorile religioase cu o atitudine rezervata. Evident, marea majoritate a numeroaselor personaje anonime (asa cum i-a placut pictorului sa le prezinte) se tin de cantece, dans si voie buna, asa cum este intreaga opera a acestui cronicar de exceptie a satului olandez.
PAUL IOAN
Comentarii