Rembrandt Harmenszoon van Rijn (1606-1669), marele reprezentant al „Epocii de aur a picturii olandeze”, a fost contemporan cu flamandul Peter Paul Rubens (1577-1640) si ambii au excelat in stilul baroc, cu nuante profunde, chiar tenebroase, alternand cu oaze de luminozitate, cu atmosfere dominate de tonuri fumurii inviorate de conurile de lumina. Poate ca Rembrandt, din cauza circumstantelor sociale in care si-a desfasurat o buna parte a carierei, a fost mai dedicat portretelor, si scenelor conjuncturale, asa cum s-a intamplat cu faimoasele sale capodopere „Rondul de noapte” si „Lectia de anatomie a doctorului tulp”.
Spre deosebire de Rubens, Rembrandt nu a facut indelungate calatorii de studiu si nici nu a fost onorat la marile Curti regale din Europa. Insa Rubens si Rembrandt, dupa umila mea opinie, au ceva in comun in privinta modului cum au perceput frumusetea feminina si modul cum au stiut sa se distanteze fata de clasicul model al nudului de zeita tangent cu perfectiunea, promovat in antichitatea greaca. Mergand pe firul evenimentelor destinului lui Rembrandt, prima sa mare iubire a fost Saskia van Uylenburg, o verisoara a primului sa protector intr-ale artei, Hendryck van Uylenburg. Era anul 1634 si apetisanta Saskia devine modelul sau (vezi panza „Rembrandt si Saskia” din 1635, in care maestrul plin de veselie o tine in poala pe nevasta). Din pacate, aceast mariaj va fi umbrit de moartea prematura a trei copii (printre care si fiul Rumbertus, care moare la doua luni de la nastere). Numai fiul Titus (nascut in 1641) va ajunge la maturitate, insa venirea lui pe lume a grabit moartea Saskiei. Imbolnavindu-se de pneumonie dupa nastere, Saskia trece in neant in 1642.
Dar pana la cutremuratorul eveniment, Rembrandt intretinea o relatie amoroasa cu dadaca lui Titus, Geertje, care-i va fi model pentru scurt timp. Pictorul o alunga din casa si chiar intervine pentru inchiderea acelei iubite efemere intr-un azil de nebuni, intrucat a acuzat-o ca a amanetat pe ascuns bijuteriile defunctei sale neveste… Si astfel, noul model pentru unele nuduri ale geniului olandez devine Hendrickje Stoffels, o menajera pe care pictorul o avea deja la inima din perioada cand traia Saskia. Desi relatia dintre Rembrandt si aceasta frumoasa Stoffels este una trainica, ei nu se pot casatori din motive financiare. Pasiunea de colectionar de obiecte exotice ale lui Rembrandt il duce aproape de faliment, in timp ce reputatia lui (deci si comenzile care ii asigurau un venit decent) incepe sa scada. De ce? Pentru ca Biserica protestanta vede in concubinajul pictorului o forma de desfrau, insa Saskia a lasat o clauza testamentara clara: daca Rembrandt se recasatoreste, pierde uriasul fond de intretinere lasat pe numele fiului lor Titus.
Cu alte cuvinte, sobrul si decentul Rembrandt – asa cum il vedem in numeroasele sale autoportrete, care reprezinta o biografie cat se poate de sincera si de intima, are o viata sentimentala plina de meandre, dar viziunea lui artistica asupra femeii este aceeasi ca si a lui Rubens: imperfectiunea si realismul sunt dominante, desi asta le face mai putin atragatoare. Coplesit de schimbarile amoroase din viata sa, Rembrandt ajunge chiar sa schimbe fizionomia nevestei (Saskia) cu cea a amantei (Geertje) in faimoasa panza „Danae”… Rembrandt, un sentimental de geniu, corijent la „anatomia iubirii”.
PAUL IOAN
Comentarii