Mi se pare deplasata teza conform careia cine l-a inventat pe Eros a vrut sa faca oamenii fericiti si sa demonstreze ca dragostea este mai presus de orice. Tuturor acestor candizi le toarna domnul Platon o caldare cu apa rece (sau un butoi de turturi) în cap. Acest individ care n-a învartit doua paie în viata lui ne aduce cu picioarele pe pamant, dar din pacate putini sunt cei care i-au frunzarit dialogurile. În al sau „Symposium”, barbati usor chercheliti se dueleaza în opinii despre dragoste, dar cel mai important aspect privitor la genealogia lui Eros este ca el a fost odrasla zeului Bunastarii (Poros) si al zeitei Saraciei (Penia). Cu alte cuvinte, dragostea face echilibristica între un munte de bani si o prapastie de suferinta. Cred ca avea suficienta dreptate.
Din pacate, unul dintre cele mai nefericite dar veridice mituri vine din partea lui Hesiod, care crede ca Eros a aparut din Haos. Deci tot ce provine din Haos genereaza… Pentru a spori nebulozitatea acestui periculos zeu, Aristofan ne face sa credem ca este fiul Noptii (zeita Nyx) si al întunericului (zeul (Erebus). Si asta pentru ca poznasul si cinicul dotat cu sageti otravite este si patronul actului sexual propriu-zis, deci baiatul n-are de-a face doar cu paienjenisul sentimentelor, ci si cu zvarcoleala hormonala dintre barbat si femeie (azi e bine de precizat sexul protagonistilor).
Poate de aceea, dupa parerea mea umila, toti marii maestri ai formei si culorilor au renuntat la sofisticatele zig-zag-uri despre plamadeala lui Eros si l-au vazut în unanimitate drept fiul Afroditei. Mai mult, în panzele lor nu apare taticutul personajului, pentru ca acesta poate fi oricare dintre masculii care au patruns în aglomeratul budoar al zeitei, care democrata cum o stim, nu s-a uitat la rangul si judetul celor care doreau sa-i smulga sublimul la ora stingerii.
Balbaiala care înconjura personalitatea acestui individ pus pe inoculat sentimente si pofte carnale se manifesta si prin aspectul urmator: majoritatea pictorilor importanti si l-au imaginat ca pe un prunc inocent care nu stie ce face, nu are discernamant în actiunile lui tip Robin Hood. Fie este la sanul Afroditei, fie este culcat si înfasat ca un print. În consecinta, Eros este depasit fizic de marimea arcului si a tolbei cu sageti, pe care nu se stie cum le foloseste – poate ca a inventat si culturismul, dar nu se lauda cu asta. În comparatie cu aceasta imagine prin care Cupidon este scos basma curata, doi disidenti au îndraznit sa-l vada pe Amor drept un adolescent care nu buimaceste sentimental alte cupluri, întrucat el însusi este cotropit de o iubire aproape maladiva.
Este vorba de pictorul francez William Bouguereau si sculptorul italian Antonio Canova. Acestia sunt cei mai reprezentativi maestri care l-au propulsat în memoria afectiva a publicului pe Eros adolescentul topit dupa zeita Psyche (personificarea sufletului). Cei doi sunt înlantuiti iremediabil si par mai mult sa sufere din acest motiv. Într-adevar, mitul lui Amor si Psyche este unul al fericirii si deznadejdii. Fericirea a durat atat timp cat femeia nu si-a cunoscut barbatul, cu care se întalnea doar în bezna. Atunci cand a rupt aceasta cutuma, Psyche i-a trezit mania lui Eros, care a parasit-o… Daca povestea s-ar fi oprit aici, ar fi fost de-a dreptul umana.
O vorba din popor spune ca astazi, pe video-chat, fostul copil de tata numit Eros s-a maturizat în Pornos. Farmacist de profesie, acest Pornos nu mai zvarle sageti cu sentimente, ci strecoara Viagra în paharele cu uischi, iar în tolba are pompe de marit penisul si silicoane tip balon meteorologic. D-aia iubim mitologia.
PAUL IOAN
Comentarii