Peste câteva zile, Biserica Ortodoxa ii praznuieste pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir (26 octombrie) si pe Cuviosul Parintele nostru Dimitrie cel Nou din Basarabi (27 octombrie). Cu toate ca am mai scris despre ei in acest colt de pagina, consideram ca putem reveni, datorita importantei deosebite pe care cei doi o au pentru Biserica si poporul nostru.
Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir a trait in vremea imparatului Diocletian (284-305), când cezar in Rasarit era Maximian Galeriu, un mare tortionar al crestinilor. Sfântul s-a nascut in cea de-a doua jumatate a secolului al III-lea, fiind fiul unui conducator militar din Iliria. Mama sa era crestina si isi educase fiul in aceasta credinta, in vreme ce tatal, pagân, il crescuse in spiritul armatei romane. Dupa moartea tatalui, tânarul Dimitrie ajunge general si prefect al Iliriei si se declara pe fata crestin, impartindu-si averea celor nevoiasi, ajutând vaduvele si orfanii. Il convinge chiar pe Lupu, administratorul averii sale, sa imbratiseze credinta crestina si acesta primeste botezul.
Imparatul care vine la Tesalonic il sfatuieste pe Dimitrie sa se inchine idolilor, dar el refuza categoric, desi este amenintat cu moartea. Drept urmare, in anul 296 este anchetat, batut, schingiuit si aruncat in inchisoare. In acest timp se desfasurau jocurile pagâne din Tesalonic si un gladiator, Lie, devenise vestit pentru numarul mare de luptatori pe care ii ucisese. Inainte de a-l infrunta pe Lie in arena, un alt gladiator, Nestor, primeste binecuvântarea lui Dimitrie si iese invingator, ucigându-si adversarul. Aflând de moartea gladiatorului preferat si de victoria celuilalt, datorata binecuvântarii primite, cezarul ordona uciderea lui Dimitrie. In fata calailor, Sfântul si-a descoperit coasta pentru a fi strapunsa de sulita, asa cum patimise Iisus pe Golgota. Executia se pare ca a avut loc la 26 octombrie 299.
Lupu, administratorul bunurilor sale, ii ia haina si inelul de general pline de sânge si ingroapa trupul caruia conducatorul Iliriei ii taiase capul. Un credincios crestin, Leonte, grav bolnav, a cautat trupul celui ucis, l-a dezgropat si l-a gasit frumos mirositor si izvorâtor de mir. S-a vindecat de boala si a facut o racla de argint pentru Sfânt. Mai târziu, a ridicat o biserica pe locul temnitei in care fusese martirizat Marele Mucenic. Moastele au avut parte de un periplu dramatic dar, in cele din urma, si-au reluat locul in Tesalonic.
Sfântul Dimitrie este patronul Craiovei si al intregii Oltenii si a fost pus pe stema orasului.
Ziua urmatoare este inchinata Sfântului Mucenic Nestor si Cuviosului Parintelui nostru Dimitrie cel Nou. Acesta s-a nascut in satul Basarabi, din sudul Dunarii, in 1186, intr-o familie cu multi copii. Dupa moartea parintilor se face cioban pentru a-si creste fratii. Era mare iubitor de animale. Ocrotea caprioarele si se imprietenise cu un urs pe care il ingrijise si care ajunsese sa-i care bagajele. Când a calcat din greseala peste un cuib de pasare si-a pedepsit piciorul „vinovat” tinându-l descult trei ani. Ajuta la curatenie in biserici si ingrijea mormintele parintilor. Tânara cu care urma sa se casatoreasca moare inainte de nunta, iar el se calugareste, traind in post si rugaciune. Se stinge din viata adapostindu-se intre doua pietre, dupa ce apare in visul unei tinere pe care o vindeca de epilepsie. Este gasit datorita faptului ca locul respectiv stralucea.
Moastele sunt duse la Basarabi, unde se cladeste o biserica. Intre 1769-1774 boierul Hagi Dimitrie le aduce la Bucuresti si, in zilele noastre, se afla in Catedrala Patriarhala.
IRINA STOICA
Comentarii