Aflat pe tarmul golfului cu acelasi nume, la randul sau parte a Golfului Finic, orasul Tallinn, capitala a Estoniei, domina intinderea albastra a Marii Baltice de pe dealul Toompea. Catedrala din varf poate fi vazuta chiar din Helsinki, capitala Finlandei, pentru ca cele doua orase stau fata in fata si o multime de feriboturi, circa 20 pe zi, circula intre ele. Vizitatorul este atras deopotriva de frumusetea cladirilor cat si de atmosfera plina de viata a orasului, de aerul vesel si prietenos al oamenilor. Cercetarile arheologice au demonstrat ca dealul a fost ocupat intre anii 3000-2000 i. Hr. si s-au gasit urmele unei asezari din secolul I i.Hr. Primele fortificatii de piatra dateaza din jurul anului 1050. Au fost ridicate pentru a proteja asezarea comerciala Lindanise, care avea deja o vechime de 150 de ani.
Datorita legaturilor sale comerciale orasul a devenit repede cunoscut in lumea intreaga, atat de repede incat a fost inclus in harta lumii, realizata de cartograful arab al-Idrisi in 1154. In 1219, regele danez Waldemar al III-lea a cucerit orasul, i-a schimbat numele in Reval si a inceput, intre 1229-1233, ridicarea domului de pe deal, catedrala inchinata Sfintei Fecioare.
In 1285 Revalul a devenit membru al Ligii Hanseatice, dar in 1346 a fost cumparat de cavalerii galdiferi, intrand astfel sub controlul total al teutonilor. In 1561 a fost preluat de suedezi si a dobandit monopolul comertului cu Estul. In 1710, Petru cel Mare a cucerit orasul care, pana in 1918, a apartinut Rusiei. In 1881 tarul Alexandru al III-lea a inceput rusificarea Estoniei. A interzis limba locului si in general tot ce nu era rusesc. A cladit pe dealul Toompea catedrala ortodoxa Alexandr Nevski, semn al protestului impotriva artistocratiei germane, care influentase puternic Estonia.
In timpul Primului Razboi Mondial orasul a fost ocupat de trupele germane dar dupa infrangerea Germaniei si evenimentele din Rusia, in 1928, a devenit capitala statului independent, Estonia, schimbandu-si numele din Reval in Tallinn. In 1940 este ocupat din nou de trupele sovietice, apoi de cele germane, si din nou de Armata Rosie. Orasul fusese transformat in ruine si tara intreaga a fost inglobata Uniunii Sovietice, incepand o noua perioada de rusificare. In 1990 tara si-a castigat insa independenta, mentinandu-si aceeasi veche capitala. Restaurarile, facute cu grija inca de dupa razboi, au redat orasului vechea stralucire. Centrul istoric (Orasul vechi) a fost inclus in 1997 in Patrimoniul Cultural Universal.
Piata primariei datand din secolul al XIII-lea si farmacia orasului din 1422 sunt adevarate simboluri ale dainuirii. Castelul de pe dealul Toompea este un simbol al independentei iar catedrala luterana Sfanta Maria straluceste in apropierea celei ortodoxe, Sfantul Nicolae. Casa breslelor, ridicata in 1410, palatul baroc Kadriorg din 1725, ruinele zidurilor de aparare, toate ofera un plus de stralucire orasului care in zilele noastre este un important nod feroviar, se bucura de aeroport si de activitatea portului. Centru comercial, cultural-stiintific, financiar-bancar si turistic se mandreste cu teatre, un Conservator, un Institut Politehnic si cu o deosebit de apreciata Academie de Stiinte.
Fosta biserica Niguliste, de proportii impresionante, adaposteste intre zidurile ei albe un muzeu de arta si mestesuguri traditionale estoniene, expunand si o bogata colectie de obiecte medievale, printre care altare din secolele XV-XVI. La etajul al III-lea al turnului de paza Kiek-in-de-Kok se afla un muzeu de arta estoniana contemporana iar in parcul Ecaterina, aflat in afara zidurilor orasului, creat din ordinul lui Petru cel Mare, se inalta palatul construit intre 1718-1836 de arhitectul italian Niccoló Michetti si gazduind in zilele noastre Parlamentul tarii.
IRINA STOICA
Comentarii