Asezata in apropierea estuarului fluviului Tajo, capitala Portugaliei, Lisabona, este orasul florilor, al stradutelor cochete si al unui tramvai care a facut istorie, al fadoului si al descoperirilor geografice si al unui stil cunoscut in arhitectura si arta sub numele de manuelin. Stilul manuelin dezvoltat in timpul regelui Manuel I se caracterizeaza prin folosirea unor motive decorative elaborate si abundente, multe inspirate din marile descoperiri geografice. Stâlpii, ancadramentele usilor si ferestrelor, zidurile in general prezinta ornamente sculptate in piatra, reproducând scoici, pesti, frânghii, imagini acvatice stranii, incoronate cu simboluri religioase si heraldice.
Stilul apare cu precadere in cartierul Belem din apropierea podului „25 Aprilie” care traverseaza fluviul. Din acest cartier a plecat Vasco da Gama spre India, in 1497, si tot aici a fost primit la intoarcere in aclamatiile multimii de regele Manuel I care l-a si numit „Norocosul”. Doua dintre cladirile din zona sunt emblematice pentru intregul oras: Manastirea Ieronimilor si Turnul Belem.
Elegantul Turn Belem a fost construit intre 1515-1521 pentru apararea estuarului si a Manastirii Ieronimilor si se afla initial la 200 de metri de locul de plecare al navigatorilor spre lumi necunoscute. Dupa cutremurul din 1755 insa a urmat realinimentul fluviului, din care cauza Turnul s-a aflat de atunci chiar la marginea apei. Participarea sa muta si solemna la plecarile si sosirile celor care spintecau valurile au facut din el un simbol al expansiunii Portugaliei si cel mai reprezentativ monument din Lisabona.
Regele João al II-lea planuise un sistem defensiv pentru port si oras, alcatuit din doua forturi pe malul drept al fluviului – Belem si Cascais – si unul pe malul stâng – Trafaria. Cascais si Trafaria au fost construite in timpul vietii suveranului dar lucrarile la Belem s-au terminat la 20 de ani dupa moartea sa, când succesorul sau Manuel I a impus constructorilor aplicarea desenelor arhitectului Francesco de Arruda.
Structura micului fort este in stil gotic/roman dar ornamentatiile ii dau o atractiva imagine exotica. Turnul mare, de forma patrata a fost ridicat deasupra unei platforme hexagonale la care se ajunge pe un pod mobil. Intrarea este marcata de un portal expunând stema lui Manuel I flancata de doua globuri. Exteriorul turnului pe cinci nivele combina cele mai semnificative elemente ale stilului manuelin: frânghii si corzi lucrate in piatra, elemente marine, globuri, ferestre si balcoane deschise inspirate din arhitectura venetiana, turnuri maure si locuri de aparare decorate cu crucea Ordinului lui Hristos. In pereti sunt montate 18 turnuri indreptate spre cele patru puncte cardinale.
La parterul constructiei este un hol cu bolta gotica intarita cu arcade de piatra, spatiu care a servit drept armurarie si inchisoare pâna in secolul al XI-lea. Impresionanta este deschiderea in podea prin care detinutii erau aruncati in mlastina, de obicei inundata. Accesul la nivelurile superioare se face printr-o scara in spirala.
De la primul etaj, cunoscut drept „camera guvernatorilor” se poate trece pe terasa deschisa a platformei hexagonale. Spatioasa si solid construita, prezinta in colturi sase turnulete rotunde, acoperite de cupole inspirate de minaretul Cotubia din Marrakesh (Maroc). In centru, realizata de Feliz Retorno, se afla statuia Fecioarei, privind marea, ca un simbol al protectiei pe care aceasta il ofera navigatorilor.
La cel de al doilea nivel se afla Sala Regilor, cu splendide ferestre largi iar la cel de al treilea o sala rezervata audientelor. De la cel de al patrulea nivel pot fi contemplate atât marea cât si drumul principal spre oras oferind o priveliste de o frumusete care iti taie rasuflarea.
IRINA STOICA
Comentarii