Nu departe de Madrid, la 35 de kilometri spre nord, se afla unul dintre cele mai vestite centre culturale ale Spaniei, adevarat loc de pelerinaj pentru iubitorii de frumos. Este vorba despre Alcalá de Henares, numele respectiv putând fi tradus prin „Citadela de pe râul Henam”. Pus sub protectie UNESCO, orasul este locul in care s-a nascut la 9 octombrie 1547 marele Miguel de Cervantes Saavedra, botezat, in acelasi an, in biserica Santa Maria. De altfel, in fiecare an, la 23 aprilie, data mortii autorului nemuritorului Don Quijote (1616) la universitatea de aici, monarhii Spaniei inmâneaza, in cadrul unei fastuoase ceremonii, Premiul Cervantes, cea mai prestigioasa onoare literara a tarii.
Universitatea din Alcalá de Henares, in a carei aula se desfasoara festivitatile, functioneaza intr-o cladire construita intre 1516-1520. Este considerata capodopera a artei mudejar, cu un acoperis decorat cu modele geometrice in albastru, rosu si auriu si o podea acoperita cu faimoasele azulejos.
A fost creata de cardinalul Francisco Jiménez de Cisneros si instituita de Papa Alexandru al VI-lea prin bula papala Inter Caetera, la 13 aprilie 1499. Este considerata prima manifestare culturala a Renasterii, desi nu are vechimea celor din Paris si Salamanca. Universitatea din Alcalá de Henares nu mai este un centru izolat intr-o manastire, ci un loc prezentând ample legaturi si interactiuni intre cultura si societate. Aici se dezvolta ideea necesitatii culturii pentru exercitarea puterii.
In perioada in care se contura o alta idee, cea a statului modern, când Spania catolica isi incepuse incursiunile in Americi, biserica a inteles ca are nevoie de oameni care sa joace roluri politice importante. Cisneros a facut eforturi pentru crearea unei elite ecleziastice, adaptând educatia religioasa la cerintele momentului.
Nucleul universitatii, sediu al studiilor teologice si resedinta rectorului, era Colegio Mayor, in jurul caruia au fost create alte cinci colegii, mai mici: Santa Catalina, pentru studiul fizicii aristotelice, San Eugenio, pentru gramatica, Santa Balbina, pentru logica, San Isidoro, pentru limba greaca si Madre de Dios pentru medicina. Numarul colegiilor a ajuns la 33 si printre studentii de aici pot fi amintiti: Ignacio de Loyola, Lope de Vega, Tirso de Molina, Calderon de la Barca.
Treptat insa, spre secolul al XVIII-lea universitatea a intrat intr-un con de umbra, iar in 1836 cancelaria a fost mutata in Madrid. In 1977 insa universitatea a fost redeschisa, iar stiintelor umaniste li s-au adaugat noi sectii de stiinte experimentale. Acestea au folosit patrimoniul mostenit de la Hospital de Antezana, cea mai veche institutie medicala din tara, infiintata in 1483.
In oras exista o serie de constructii mai vechi, cum sunt cele inconjurate de ziduri si turnuri rectangulare, ridicate in 1380 la dorinta arhiepiscopului de Toledo. Manastirile, colegiile se mândresc toate cu statui din piatra si lemn si cu fresce semnate de cei mai mari artisti ai vremii. In Capilla de San Ildefonso se afla mormântul lui Cisneros, proiectat de Domenico Fancelli si Bartolomé Odonez, decorat cu statui de marmura.
Pe lânga Catedrala in stil gotic, trebuie remarcat Palatul medieval al arhiepiscopului, cu cele cinci gradini suspendate, care isi pastreaza stralucirea, in ciuda distrugerilor suferite in Razboiul Civil. In interior exista sala Entrevista, locul primei si decisivei intâlniri intre Isabella de Castilia si Cristofor Columb, intâlnire hotarâtoare pentru plecarea indraznetului navigator spre Lumea Noua.
IRINA STOICA
Comentarii