Capitala a Comunitatii Valenciene, orasul Valencia este cel de al treilea ca marime din Spania. Numit initial Valentia se afla in Antichitate in regiunea numita Edetanie si dupa ce – conform istoricilor vremii – Junius Brutus isi transferase aici soldatii care luptasera sub comanda sa, orasul, fondat in anul 138, a devenit o colonie romana.
Distrus de Pompei in urma luptelor politice, este reconstruit 50 de ani mai tarziu, devenind cel mai important din provincia romana Hispania Tarraconensis.
Preluat de bizantini si apoi de vizigoti in anul 413 si de mauri in anul 714, in anul 1021 este centrul unui regat maur independent cu numele Valenciè. In timpul regatului musulman este cunoscut ca Balansiyya sau Medina bu-Tarab.
In 1092, orasul este asediat de nobilul castilian Rodrigo Diaz de Viar, cunoscut sub numele de El Cid, nemultumit de faptul ca nu fusesera respectati termenii capitularii. El cucereste Valencia in 1094, transforma cele noua moschei in biserici si instaleaza drept episcop un calugar francez, Jerome. Domneste aici pana in iulie 1099, cand moare in lupta, aparand orasul de asediul almoravizilor. Timp de doi ani domneste in locul lui sotia sa, Ximena Diaz.
In 1102, musulmanii recuceresc orasul pe care il detin pana in 1238 cand, la 23 septembrie, este cucerit de regele James I de Aragon care ii expulzeaza pe mauri.
Treptat, orasul traieste o perioada infloritoare, secolul al XV-lea fiind cunoscut ca Epoca de Aur. De aici a fost finantata expeditia lui Cristofor Columb, a fost infiintata „Bursa de matase” si au fost construite cateva dintre cele mai importante cladiri din oras.
In urmatoarele secole orasul a devenit cunoscut pentru scoala sa de pictura. A suferit grave distrugeri in timpul razboaielor napoleoniene, al razboiului civil spaniol si in timpul inundatiilor din 1957.
Intins pe un loc fertil, in apropiere de locul in care fluviul Turia se varsa in Marea Mediterana, Valencia este alaturi de Barcelona, unul dintre cele mai importante porturi ale tarii, un important centru universitar si un oras incarcat de muzee si biserici.
Cel mai important locas de cult din intreaga regiune este Catedrala, inaltata in inima orasului si inchinata Sfintei Fecioare. Se crede chiar ca intr-o capela de aici este pastrat Sfantul Graal, vasul din care a baut Iisus la Cina cea de Taina. Este un edificiu construit in trei etape. Preponderent ramane stilul gotic completat insa de elemente renascentiste si neoclasice.
In apropiere se afla celebrul Turn Miguelete si fantana alegorica reprezentand fluviul Turia. Tot aici poate fi admirata Lonja de la Seda (Bursa de Matase) inregistrata din 1996 pe lista Patrimoniului UNESCO. Construita tot in stil gotic dar cu influente renascentiste, a fost renovata in ultimele decenii, dar pastreaza linia originala a arhitecturii.
Cea mai moderna constructie din Valencia poarta numele de „Orasul Artelor si Stiintei”, inaugurata in 1998. Este un patrimoniu vast de muzee cu exponate deosebite. Complexul contine sapte cladiri ridicate in stil futurist, caracteristic celebrului arhitect Calatrava. Printre acestea trebuie amintit „Oceanografic”, considerat cel mai mare acvariu din lume. Pe langa acestea nu trebuie omise pietele, gradinile, locurile de promenada si plajele. Iubitori de pisici si de miresme, locuitorii orasului organizeaza in fiecare an, in iulie o bataie cu flori, dar si una cu rosii, in luna august. Cel mai cunoscut festival este insa organizat in luna martie, numit „Las Fallas”, salutand sosirea primaverii prin dans, muzica si artificii, vreme de 19 zile.
IRINA STOICA
Comentarii