Aflat în provincia Segovia, castelul, declarat monument national la 9 august 1926, este unul dintre cele mai frumoase si mai cunoscute din Spania. A fost construit initial în timpul dominatiei romane, este locul de nastere al împaratului Teodosie cel Mare, fiind considerat unul dintre cele mai bune exemple de arhitectura militara, occidentala si maura.
In secolul al V-lea î.Hr. a început sa se dezvolte satul, numit la vremea respectiva Cauca, care în prezent a devenit Coca, orasul care da numele castelului. Este unul dintre putinele castele spaniole care nu a fost construit pe vârful unui deal, ci pe o esplanada abrupta, în meandrul râului Voltoya, un afluent al râului Eresma.
Istoria sa începe în 1453, când regele Juan al II-lea al Castiliei i-a permis lui Don Alonso de Fonseca, arhiepiscopul Sevilliei, sa construiasca cetatea. Constructia a avut loc între anii 1480-1493 si a fost realizata de maestrul constructor Ali Caro. A fost atent supravegheata de mostenitorul arhiepiscopului Don Alonso de Fonseca y Acevedo care a transformat ulterior castelul în resedinta senioriala.
In 1504 a devenit proprietatea lui Antonio de Fonseca, iar acesta i-a îmbogatit elementele defensive.
Castelul a fost atacat în timpul revoltei Comuneros din 1521, ca razbunare la incendierea Medinei del Campo. In 1645, Gaspar Alonso Perez de Guzman a fost acuzat de tradare si este închis aici pentru ca a instigat conspiratia independentista andaluza.
Dupa 1730, castelul a suferit o perioada de neglijare care a dus la degradare si, ulterior, la pierderea multor artefacte. In timpul razboiului peninsular castelul a fost capturat de francezi în 1808 si l-au eliberat în 1812. In aceasta perioada a fost proprietatea Casei de Alba, care a vândut o serie de piese de marmura si alte elemente ornamentale.
Castelul este construit ca un patrulater, având patru turnuri în colturi, cel mai mare fiind Turnul Omagiului. Arhitectura dantelata este un exemplu al stilului mudejar, încorporând si elemente gotice, o constructie din caramida si stucaturi care creeaza un ansamblu original. O parte dintre interioare sunt deschise publicului etalând eleganta si bun gust.
Capela castelului a avut tavanul distrus într-un incendiu în timpul ocupatiei franceze, dar a fost ulterior restaurat si complet renovat. Situata în partea inferioara a Turnului Omagiului, adaposteste câteva sculpturi romanice si gotice ale Fecioarei cu Pruncul si doua reprezentari religioase exceptionale: „Rastignirea” si „Buna Vestire”.
Cea mai interesanta încapere din castel este Sala Armelor care prezinta diverse armuri si arme din secolele XV-XVII. Mobilierul expus este original (secolul XV-XVI), iar cea mai mare parte este realizat din lemn de nuc, coloane de os si fildes.
In Sala Muzeu exista o vitrina centrala în care se afla resturi din castelul initial.
Ramâne impresionant aspectul exterior al castelului din caramida rosie si piatra, care l-a propulsat ca emblema nationala.
Castelul de Coca ofera o oportunitate unica de a calatori în timp si de a experimenta farmecul si maretia epocii medievale din Spania.
IRINA STOICA
Comentarii