Aceasta icoana este cunoscuta sub numele de Icoana Maicii Domnului „cu trei mâini”, Icoana Maicii Domnului „a Sfântului Ioan Damaschin” sau Icoana Maicii Domnului „Trihirusa”.
Conform traditiei, aceasta icoana a Maicii Domnului era zestrea de mare pret a familiei Sfântului Ioan Damaschin (4 decembrie), pastrata cu mare cinste în casa din Damasc.
In secolul al IX-lea, în timpul iconoclastilor, Sfântul Ioan tinea cuvântari si scria apologii pentru apararea icoanelor.
Din acest motiv, împaratul iconoclast, Leon III Isaurul (717-740), a uneltit astfel încât Califul Damascului sa creada ca Sfântul Ioan comitea acte de tradare împotriva lui. Aflând, Califul, umplându-se de mânie, l-a înlaturat din functie si a poruncit sa i se taie mâna dreapta consilierului sau Ioan, iar mai apoi sa fie spânzurata în piata din mijlocul cetatii.
Dupa ce a fost împlinit ordinul Califului, Sfântul Ioan a fost condus la casa sa. Indraznind, el a cerut de la tiran mâna cea taiata si a primit-o.
Spre seara, luând mâna taiata a intrat în camera sa de rugaciune si, cazând înaintea sfintei Icoane a Preacuratei Maicii lui Dumnezeu, care avea în mâinile sale Pruncul, a lipit dreapta cea taiata la locul ei. Apoi a început a se ruga Maicii Domnului din adâncul inimii sa-l vindece. Dupa rugaciune îndelungata, sfântul a adormit si a avut un vis în care Preasfânta Nascatoare de Dumnezeu s-a întors spre el, promitându-i vindecare rapida.
Dupa ce s-a trezit din somn, sfântul Ioan a constatat ca mâna lui era nevatamata. Drept multumire, a adaugat la icoana Maicii Domnului o mâna de argint, în partea de jos, astfel încât da impresia ca Maica Domnului ar avea o a treia mâna.
Conform traditiei, dupa aceasta minune Sfântul Ioan a scris un imn de multumire Maicii Domnului: „De tine se bucura, ceea ce esti plina de har…” ce se cânta în loc de „Cuvine-se cu adevarat” în Liturghia Sfântului Vasile cel Mare.
Dupa aceasta, Ioan a împartit saracilor toata averea sa, care era foarte mare, si a eliberat pe toti robii sai si, intrând în monahism la Manastirea Sfântul Sava cel Sfintit, a daruit icoana facatoare de minuni Lavrei.
Icoana a fost pastrata în Lavra Sfântului Sava pâna în secolul al XIII-lea când Sfântul Sava, primul Arhiepiscop al Serbiei (14 ianuarie), a venit în pelerinaj, iar parintii manastirii i-au daruit-o ca binecuvântare. Acesta a luat icoana în Serbia.
In timpul unei invazii a turcilor în Serbia, unii crestini au dorit sa protejeze icoana, încredintând-o Maicii Domnului ca sa o pastreze în siguranta. Ei au asezat icoana pe un magar si l-au lasat liber. Dupa o vreme, magarul ce purta icoana Maicii Domnului s-a oprit în fata Manastirii Hilandar (Sfântul Munte Athos). Bucurându-se, calugarii au asezat icoana în katholikon – biserica principala a manastirii.
O minune savârsita de icoana Maicii Domnului „cu trei mâini” a avut loc în momentul în care, ramasa vacanta functia de egumen, monahii au început sa se certe pentru a ocupa postul. In acel moment, icoana Maicii Domnului „Trihirusa” s-a deplasat singura din locul în care se afla si s-a asezat în scaunul egumenului din biserica. De atunci, la Manastirea Hilandar este ales doar un vicar, iar calugarii merg la Sfânta Icoana sa ia binecuvântare pentru fiecare ascultare.
O copie a icoanei de la Manastirea Hilandar din Muntele Athos se afla la Manastirea Neamt. Aceasta copie a icoanei Maicii Domnului „cu trei mâini”, facatoare de minuni, a fost adusa în tara de Cuviosul Paisie de la Neamt.
ECATERINA BATRÂNEANU
Comentarii