Foarte frecvent folosita în domeniul artelor plastice, al tuturor artelor vizuale si ale spectacolului (mai putin în muzica), spirala este un simbol misterios care l-a fascinat pe om din zorii timpurilor.
Fara îndoiala, principala explicatie consta în faptul ca ea exista pretutindeni în Univers, pastrând în infinitatea timpului si spatiului o chintesenta a toate câte exista – lucruri, elemente, entitati, fie ele vazute sau nevazute.
Din neolitic pâna la arhitectura mai recenta a zgârie-norilor, spirala infinita este un simbol misterios care a influentat întotdeauna si dintotdeauna artistii, gânditorii, designerii…
Se gasesc spirale pretutindeni: în structura cochiliei melcului, în conurile de pin, în amprentele noastre; pe scara în forma de melc a celebrei catedrale Sf. Paul din Londra sau în interiorul si în exteriorul Muzeului Guggenheim din New York, SUA; în fildesul narvalului sau chiar în cornul inorogului; în contorsionarile galaxiilor, în ochiul ciclonului si în dublul helix al ADN-ului.
Exista mai multe tipuri de spirale, precum spirala logaritmica, descoperita de Albrecht Dürer în 1525, spirala lui Arhimede, numita dupa matematicianul grec din secolul al III-lea î.Chr., spirala Fermat si vortexul, pentru a numi doar câteva. Spiralele sunt omniprezente în structurile umane din arta, design si arhitectura, fie ca sunt laice sau religioase – precum Marea Moschee din Samarra (Irak), care dateaza din secolul al IX-lea sau scara în spirala a Muzeului Vatican.
Aceasta forma fascinanta este în voga si astazi, odata cu ceea ce reprezinta un zgârie-nori iconic din New York: structura de 66 de etaje, înalta de 314 metri, care se înalta spre cer pe 66 Hudson Boulevard din Manhattan. În jurul cladirii serpuiesc terase verzi în aer liber; atriumurile de doua ori mai înalte la fiecare etaj formeaza un hibrid care se împleteste într-o cale verde continua, într-o spirala ascendenta.
Designul biofil al complexului arhitectonic The Spiral, care permite accesul în spatiul exterior si îmbunatateste calitatea aerului din interior, se afla la originea acestei colaborari. Potrivit realizatorilor sai, el îi va ajuta pe ocupanti sa gaseasca liniste într-un mediu aglomerat, iar verdeata este integrata acolo pentru liniste interioara si pentru a oferi o pauza revigoranta.
Pentru nonconformista artista franco-americana Louise Bourgeois (1911-2010), spiralele au fost mai mult decât un simbol al jocului. Ele au devenit o parte integranta a psihicului ei, reprezentând ciclul nasterii, vietii si renasterii, iar uneori au reprezentat însasi maternitatea în unele dintre creatiile sale.
Artista îsi amintea ca spirala, ca simbol puternic si câteodata chiar violent, a impresionat-o de la o vârsta frageda si i-a influentat munca în afacerea din Paris a familiei sale, de restaurare a covoarelor. „Spirala este deosebit de importanta pentru mine, spunea ea în 1994. Reprezinta o întoarcere. În copilarie, dupa ce spalam covoarele în râu, le rasturnam, le rasuceam, le storceam… Nu dupa mult timp, am visat-o pe amanta tatalui meu si în acele vise îi rasuceam gâtul! Tot o spirala, nu?…” Louise Bourgeois marturisea ca îi place spirala, care o atrage deoarece „reprezinta controlul si libertatea”.
O lucrare care preia simbolul spiralei în natura este „Spiral Platform” a lui Robert Smithson, o piesa gigantica de arta ecologica în forma de spirala, care masoara 4,5 x 4,5 mii de metri! Construita din 6.000 de tone de bazalt la iesirea unui debarcader de pe Marele Lac Sarat din Utah, în Statele Unite, aceasta reflecta fascinatia lui Smithson pentru entropie. „Putem observa, poate ca un simbol cultural colectiv al aparitiei femininului, ca spirala merge în sens invers acelor de ceasornic, spre inconstient”, afirma artistul.
Nu în ultimul rând, sa mentionam ca psihiatrul si psihanalistul elvetian Carl Gustav Jung, cunoscut pentru lucrarile sale despre simboluri, arhetipuri si inconstientul colectiv, scria: „Spirala în psihologie înseamna ca atunci când parcurgi un astfel de traseu treci mereu prin acelasi punct în care ai fost înainte, dar niciodata exact la fel; întotdeauna dedesubt sau deasupra, înauntru sau în exterior, astfel încât sa semnifice crestere.”.
Jung a vizualizat procesul inconstient ca miscându-se „în spirala în jurul unui centru, care devine treptat din ce în ce mai îngust, în timp ce caracteristicile centrului devin din ce în ce mai distincte”.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii