Aflata în comuna Vatra Moldovitei din judetul Suceava, Manastirea Moldovita, cu obste de maici, are hramul „Buna Vestire”.
In anul 1993, împreuna cu alte sapte biserici din nordul Moldovei a fost inclusa pe Lista Patrimoniului Cultural Mondial UNESCO.
Conform traditiei, prima asezare monahala de aici a fost întemeiata si ocrotita de primii voievozi Musatini: Petru I si Roman I.
Alexandru cel Bun (1400-1432) a sustinut manastirea, dar la sfârsitul secolului al XV-lea o masiva alunecare de teren a dus la prabusirea asezamântului.
In 1532, Petru Rares, ctitor de biserici asemenea tatalui sau, Sfântul Voievod Stefan cel Mare a hotarât continuarea traditiilor de la Moldovita si la circa 500 de metri de ruinele acesteia a înaltat actuala manastire cu acelasi hram. A împrejmuit noul locas cu ziduri si turnuri de aparare dându-i aspectul unei fortarete. Intre 1610-1612 episcopul Efrem de Radauti a construit o casa pentru uz personal, pentru pastrarea odoarelor bisericesti si organizarea unei scoli de copisti si miniaturisti.
Deteriorata în timp, în 1785 manastirea este desfiintata, dar în 1932 este redeschisa ca manastire de maici. Intre 1954-1960 manastirea este restaurata si consolidata.
Biserica manastirii continua stilul arhitectonic al asezamintelor din vremea lui Stefan cel Mare. Se remarca însa prin înaltime, sveltete si prin inserarea unor elemente ale goticului târziu, transilvanean, la manastire lucrând si mesteri veniti din Ardeal.
Este construita în plan trilobat prezentând cinci încaperi: pridvor, pronaos, gropnita, naos si altar. Pridvorul este deschis, iar deasupra naosului se afla o turla ridicata pe doua baze stelate suprapuse, fiind circulara în interior si octogonala în exterior. Pronaosul de mari dimensiuni este luminat de patru ferestre. La chenarele usilor si ferestrelor se vad influente gotice si renascentiste.
Pictura interioara, realizata la cinci ani dupa terminarea bisericii, se remarca prin stralu-cirea culorilor si prin tendinta de umanizare a figurilor divine. Remarcabil este tabloul votiv de pe peretele dinspre apus în care este reprezentat Petru Rares împreuna cu familia sa.
Pictura exterioara în fresca este unul dintre punctele de atractie ale locasului, mai ales cea de pe peretele sudic, admirabil pastrata. Totul este realizat în stil post-bizantin cu influente gotice si renascentiste. Lucrarea este atribuita unei echipe condusa de Toma de la Suceava, pictorul de curte al lui Petru Rares.
IRINA STOICA
Comentarii