Imaginea zeitatilor Greciei antice a strabatut veacurile care au urmat, iar în mod deosebit, Renasterea si perioada imediat urmatoare le-a oferit o noua viata. Nimfele, sirenele, zeii si zeitele au fost evocate în cântece si poeme, iar chipurile lor au fost surprinse pe pânza sau daltuite în marmura.
Din întreg panteonul elen de o atentie speciala s-a bucurat Neptun pentru forta sa, pentru legatura pe care o face între pamânt si valurile marii, pentru vietatile neobisnuite care îl înconjoara, pentru misterul adâncurilor cunoscute numai de el.
In multe orase ale Europei sunt amplasate statui ale acestui zeu, decorând fântâni impresionante în Gradinile Palatului Schönbrun din Viena, în Spania, în gradinile Versailles din Paris, iar cea din Madrid a fost construita în 1780 de Juan Pascual de Mena. Zeul este prezentat întotdeauna în centrul unui bazin, purtând în mâna faimosul sau trident, însotit în unele reprezentari de sotia sa Amfitrita si înconjurat de personaje simbolice marine si animale fantastice. Scopul acestora a fost de etalare a fortei sau puterii unor mari conducatori si pentru înfrumusetarea esteticii locului.
Italia nu s-a lasat mai prejos, exprimându-si în aceeasi maniera, admiratia fata de zei. O faimoasa „Fântâna a lui Neptun” în Bologna, realizata în 1563 si purtând semnatura sculptorului Giambologna, o alta la Roma în Piata Navona la care o importanta contributie a avut-o în 1651 Lorenzo Bernini si cea din Florenta amplasata în cea mai frumoasa piata a orasului.
Despre orasul Florenta se spune ca este mândria Toscanei, asa cum Toscana este mândria tarii. Piazza della Signoria, în care este situata fântâna, cumuleaza câteva simboluri semnificative pentru istoria orasului si a întregii Italii. Aici se afla Palazzo Vecchio, centrul administrativ al orasului, fosta resedinta a familiei Medici, Logia Lanzi o mare galerie în aer liber, expunând sculpturi clasice si arta renascentista, printre care se numara statuia de bronz reprezentându-l pe gloriosul Perseu tinând capul Meduzei, semnata de Benvenuto Cellini, copie a statuii lui David de Michelangelo si statuia lui Casiano I realizata în 1594.
Una dintre emblemele acestei piete este „Fântâna lui Neptun” cu impunatoarea statuie a zeului marilor. Aceasta opera de arta monumentala a fost construita între 1560-1565 la cererea lui Cosimo I de Medici, ultimul duce al Florentei. Realizata de Bartolomeo Ammanati, celebreaza oferirea de apa potabila orasului.
Statuia zeului, care are trasaturile lui Cosimo de Medici, se afla în mijlocul unui bazin octogonal sugerând ambitiile maritime ale Florentei. Este sculptata într-un bloc masiv de marmura alba de Carrara si are înaltimea de cinci metri. Localnicii îl numesc si „Biancone” („Uriasul Alb”) datorita culorii sale stralucitoare. Cosimo a comandat aceasta statuie si pentru a sarbatori nunta fiului sau. Bazinul este decorat la colturi cu zeitati marine, printre care Scylla si Caribda, nimfe si satiri de bronz, realizate însa de sculptorul Giambologna.
Cei mai buni sculptori din Florenta au realizat la picioarele lui Neptun trei tritoni din care tâsnesc apa, iar bazinul octogonal contine si cei patru cai ai carului lui Neptun. Rotile ceresti, cu semnele zodiacului, simbolizeaza trecerea timpului. In fata statuii este sculptat în pavaj anul 1498, care marcheaza locul arderii pe rug a calugarului dominican Girolamo Savonarola, condamnat la moarte pentru criticile aduse nobilimii si instigare la fanatism religios.
Dincolo de faptul ca fântâna este un element fundamental de decorare a pietei della Signoria, aceasta reprezinta „o alegorie a puterii florentine asupra marilor si a guvernarii apelor” de catre ducele Cosimo I, prima fântâna publica din Florenta.
IRINA STOICA
Comentarii