Satul Brosteni din comuna ialomiteana Ion Roata gazduieste, lânga biserica veche de 167 de ani, monumentul funerar al unui personaj care atrage atentia vizitatorilor poate doar prin numele cu sonoritate sud-balcanica: Evanghelie Zappa.
Putini cunosc cu adevarat faptul ca acest om a fost parintele olimpismului modern autentic, care a contribuit material si spiritual la fenomenul competitiilor sportive multimilenare, dar si la dezvol-tarea spectaculoasa a culturii române.
Din dragoste de cultura si sport
Povestea celui cunoscut si ca Evangeli(s) Zappa(s), aromân din Epirul de Nord, se concentreaza pe visul sau de a reînvia spiritul Greciei Antice.
Multiple surse l-au declarat fie albanez, fie macedoromân, fie grec, dar, dupa obtinerea cetateniei române în 1844 si stabilirea definitiva în Tara Româneasca, el însusi mentiona – într-o „Proclamatie” tiparita la Bucuresti în vara anului 1852 – despre dubla sa adoptie: „I-am iubit si îi iubesc pe greci, i-am respectat si-i respect înca, nu mai putin iubesc si respect si pe români, a caror tara am adoptat-o ca p-o a doua Patrie a mea si am ales umbra legilor ei sub care traiesc astazi.”. Principiu datorita caruia devenise unul dintre cei mai influenti oameni de afaceri din epoca.
Pe 30 noiembrie 1860, Evanghelie Zappa si-a redactat testamentul, în care mentiona în mod expres vointa sa, transmisa varului Konstantinos, „Sa se construiasca un stabiliment adecvat si spatios pentru Olympia lânga stadion, în conformitate cu planurile pe care i le-am trimis domnului Rangavis.”.
Maiestuosul complex din Atena, denumit Zappeion, a reprezentat nucleul re-nasterii Jocurilor Olimpice si promovarii artelor, un adevarat altar al acestor „religii” pacificatoare, pentru care grecii poarta si astazi un respect deosebit.
Olimpiadele lui Zappa
Internationalizarea Olimpiadelor, dar care contine si o evidenta nota de injustitie, sustine ca promotorul reluarii Jocurilor Olimpice moderne a fost baronul francez Pierre de Coubertin. El a propus în 1894 ca gazda editiei competitiilor olimpice moderne, considerata prima din istorie, sa fie Atena.
În realitate însa, Zappa – stabilit definitiv în România – începuse demersuri asidue catre regele Greciei în aceeasi idee, începând cu anul 1856, facând si o donatie foarte generoasa pentru construirea complexului cultural-sportiv si expozitional.
Drept urmare, prima Olimpiada moderna pan-elenica, în spiritul si forma Olimpiadelor antice, desfasurata dupa planul lui, a fost inaugurata pe 15 noiembrie 1859, în prezenta familiei regale, a guvernului si a altor personalitati ale vremii. Au urmat doua editii ale Jocurilor Olimpice Zappeiene – 1870, 1875 – la care au fost invitati vorbitori de limba greaca, care traiau în teritoriile învecinate din Turcia, Albania, Cipru si Macedonia.
Zappeionul a gazduit de altfel si evenimente din cadrul olimpiadelor de mai târziu, iar ctitorul sau a sponsorizat masiv numeroase asemenea manifestari menite sa oglindeasca o lume a pacii, a corectitudinii, a frumusetii nefalsificate.
Meritele lui Evanghelie nu se limiteaza însa la aceasta. El a contribuit la dezvoltarea culturii române, asa cum nu multi potentati autohtoni au facut-o. În testamentul sus-mentionat, hotara ca varul sau Konstantinos „sa dea în fiecare an Epitropiei eforiei culturale a scolilor din Bucuresti câte 1.000 de galbeni pentru propasirea limbii române, tiparirea unui lexic national, a unei gramatici si a altor lucrari clasice”.
De asemenea, fiind bun prieten cu domnitorul Cuza, a contribuit, în egala masura cu statul român, la înfiintarea Societatii Literare, care avea sa devina Academia Româna. A fost singurul finantator al Dictionarului si Gramaticii limbii române, cu donatii din proprie initiativa!
În 1831, Zappas a migrat la granita dintre Tara Româneasca si Moldova, iar pâna în 1850 a devenit unul dintre cei mai influenti oameni de afaceri din estul Europei. Si-a gestionat imperiul financiar de la mosia sa din Brosteni, dar a locuit la periferia Brasovului.
A facut avere în domeniul functionar si agricol, dar nu a folosit-o pentru confortul sau, ci a investit-o într-o lume frumoasa si senina. Sau, cel putin, în visul sau ca asa ar putea arata cândva omenirea…
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii