Padurea un plamân suplimentar pentru concediu

           Despre padure se spune mereu ca reprezinta „plamânii planetei”, în ideea ca aceasta este o autentica uzina de oxigen, combustibilul indispensabil mentinerii vietii. Clorofila frunzelor consuma bioxid de carbon si furnizeaza în schimb oxigen; cercetatorii au demonstrat ca un arbore de talie mijlocie elibereaza pe parcursul a 24 de ore oxigenul necesar pentru trei oameni.

           Despre padure se spune mereu ca reprezinta „plamânii planetei”, în ideea ca aceasta este o autentica uzina de oxigen, combustibilul indispensabil mentinerii vietii. Clorofila frunzelor consuma bioxid de carbon si furnizeaza în schimb oxigen; cercetatorii au demonstrat ca un arbore de talie mijlocie elibereaza pe parcursul a 24 de ore oxigenul necesar pentru trei oameni. Dar padurea mai are o multime de alte roluri.
          
          Antibacterian multivalent
          
           În primul rând, ea purifica în mod semnificativ atmosfera; un singur hectar de padure de molid, de exemplu, retine în jur de 32 de tone de praf, iar în cazul fagului, 63 de tone. Majoritatea arborilor de padure au si capacitatea de a exmena anumite substante volatile, care exercita efecte exterminatorii asupra germenilor patogeni; bunaoara, un hectar de padure de stejar raspândeste zilnic în atmosfera în jur de 2 kg de fitoncide – substante înzestrate cu proprietati bactericide – capabile sa distruga agentul cauzal al dizenteriei. La rândul lor, fitoncidele pe care le emana pinul au capacitatea de a distruge temutul bacil Koch, agentul cauzal al tuberculozei, iar cele produse de molid extermina bacilul difteriei.
           De altfel, padurile nu reprezinta mediul prielnic pentru dezvoltarea microbilor în general, dovada fiind rezultatele cercetarilor experimentale care demonstreaza ca într-un metru cub de aer din padure nu exista decât în jur de 500 de microbi, fata de aproximativ 4 milioane dintr-un volum echivalent de aer prelevat din atmosfera unui mare magazin, întesat de tot felul de produse si de oameni.
          
          Rezervor de ioni negativi
          
           Padurea reprezinta si un mediu extraordinar de bogat în ioni negativi, cu influenta benefica asupra starii generale de sanatate. Rolul acestor particule asupra sanatatii este unanim recunoscuta de oamenii de stiinta, care au constatat ca longevitatea este în strânsa corelatie cu factorii de clima si, implicit, cu gradul de ionizare negativa a aerului, ce caracterizeaza climatul din respectivele arii geografice. Indiferent de conditionarile genetice, de felul alimentatiei si al muncii, de obiceiuri si traditii, colectivitatile de longevivi (cum ar fi cele din Azerdbaijan, poalele Anzilor Ecuatoriali, Valea Hundza de la poalele masivului Himalaia) beneficiaza de conditii climatice cu o puternica ionizare negativa a aerului.
           Este demonstrat pe cale experimentala ca în aerul uscat de munte exista între 800 si 1500 de ioni negativi pe centimetrul cub, în vreme ce la ses, aceasta cifra se situeaza în jurul valorii de 400, ca sa nu mai vorbim de oras unde abia atinge 150.
          
          Un „medic” genial
          
           Contribuind la usurarea trecerii oxigenului din aer în sânge, prin membrana alveolelor pulmonare, ionii negativi contribuie la prelungirea vietii. Rolul lor este de-a dreptul capital în bolile respiratorii (pentru ca influenteaza favorabil ritmurile respiratorii si cardiace), ca si în tulburarile endocrine de tot felul sau în cele de metabolism. Ionii negativi exercita si certe actiuni calmante asupra cortexului cerebral, facilitând somnul si relaxarea si contribuind pe aceasta cale la revigorarea fizica si psihica a organismului. De asemenea, prin stimularea producerii de serotonina, ajuta la instaurarea bunei dispozitii. Unii specialisti sustin chiar ca ionii negativi sunt responsabili de faptul ca în unele localitati sau locuri (mai bogate în ioni negativi) ne simtim mai bine din punct de vedere al tonusului fizic si psihic, iar în altele (mai sarace în ioni negativi) devenim mai apatici si mai morocanosi. La fel s-ar explica si faptul ca la munte se doarme în general mai bine si mai profund decât la ses sau la mare.
          
          Izvor de liniste
          
           Stresul provocat de poluarea fonica specifica societatii moderne reprezinta o problema greu de rezolvat de stiinta medicinii, în timp ce omul civilizatiei contemporane poarta în el nostalgii de-a dreptul chinuitoare dupa acest paradis pierdut, concretizat în liniste. El simte cum viata îi este invadata de repetate sau continui stari de neliniste, de teama nedefinita, de astenie, de un rau nedefinit, de diminuarea puterii de concentrare si de creatie. În acest context, linistea se identifica cu o autentica medicatie, aidoma celei ce revine antibioticelor. Simte nevoia de spatii protectoare, aducatoare de liniste, care sa permita punerea organismului în conditii propice de repaos necesar refacerii neuronilor si a energiei. Iar medicina moderna, se vede în situatia de a face o necontenita pledoarie pentru terapia prin liniste, asa cum face pentru antibioterapie. Retragerea în munti si în paduri – locuri prin definitie silentioase – macar pentru o scurta vacanta, ramâne o solutie demna de luat în calcul de câte ori e posibil.