Angina pectorala: frigul agraveaza simptomele specifice

Este provocata de circulatia sanguina deficitara a sangelui prin vasele care iriga inima, mult subtiate ca urmare a depunerii placilor de aterom (colesterol) pe suprafata acestora. Deoarece sangele nu mai ajunge in cantitate suficienta la inima, aportul de oxigen si de substante nutritive este scazut, facand posibila aparitia durerilor la nivelul toracelui. Se cunosc mai multe tipuri de angina. Primul este angina clasica in care durerea apare la efort (urcatul scarilor, alergatul, efortul fizic sustinut favorizeaza aparitia simptomelor caracteristice) si dispare in repaus. Al doilea tip este angina instabila, care apare in orice conditii, chiar si in somn, nu poate fi prevazuta si este un semn de afectare cardiaca severa cu risc crescut de infarct miocardic.

Simptomatologia este evocatoare

    Durerea provocata de angina pectorala este localizata in prima faza la mijlocul toracelui, extinzandu-se catre mana stanga, catre gat sau abdomen. Este de cele mai multe ori descrisa ca o „gheara in piept”, senzatia puternica de constrictie a toracelui. De asemenea, durerii i se asociaza arsura in piept, in spatele osului stern, manifestare ce face ca angina sa fie adesea confundata cu o indigestie. Simptomele dispar in general in maximum cinci minute la angina de efort si ore intregi la celalalt tip, putand fi vorba de un infarct miocardic.Tulburarile de vedere, anxietatea, transpiratiile reci sau starea de oboseala intregesc uneori tabloul simptomatic al anginei.

Principalele cauze

    Boala are o importanta componenta genetica, fiind mai frecvent intalnita la persoanele care au sau au avut rude de gradul I diagnosticate cu boala cardiaca. Riscul creste daca pacientul fumeaza, sufera de obezitate, hipercolesterolemie sau este hipertensiv.  Efortul fizic sustinut, expunerea prelungita la frig, o masa prea bogata, o emotie puternica sau efortul depus in timpul actului sexual sunt principalii factori care influenteaza aparitia crizelor dureroase. Si unele medicamente pot provoca o criza anginoasa, unele chiar banale, cum ar fi cele care se iau in cazul infundarii nasului.

Reguli profilactice si de tratament

    In cazul in care ati fost diagnosticat cu o boala cardiaca sau sunteti predispusi la a dezvolta o astfel de afectiune, tineti cont de cateva reguli profilactice pentru a evita imbolnavirea.
    – Evitati eforturile prea mari, nu alergati, folositi de fiecare data cand urcati la etaj liftul sau, daca acest lucru nu este posibil, faceti opriri dese intre etaje.
    – Renuntati la fumat (nicotina poate declansa o criza anginoasa).
    – Consumati mese mici, nu prea copioase, cu continut redus de grasimi, sare si condimente. Baza regimului alimentar trebuie sa fie produsele vegetale, lactatele degresate, sucurile din legume si fructe proaspete.
  

 – Odihniti-va dupa ce mancati, deoarece organismul depune un anumit efort pentru a digera mancarea, va prelua sange de la inima catre organele digestive, rezultatul putand fi o criza de angina.
    – Evitati frigul, deoarece acesta poate declansa durerea.
    – In cazul in care va aflati sub tratament estrogenic (pilule anticonceptionale), reduceti cantitatea de substanta activa administrata sau renuntati la astfel de pastile. Hormonul amintit creste riscul coagularii sangelui, agravand problema cardiaca.
    – Daca aveti o criza, opriti imediat orice efort, relaxati-va si luati imediat medicamentul pe care medicul vi l-a prescris. In caz ca durerile au survenit noaptea, corectati pozitia corpului tinand capul sau toracele mai ridicat, pentru ca inima sa faca un efort mai mic atunci cand pompeaza sangele.

MIHAELA VLAD