Lider marxist revolutionar din Vietnam, personalitate carismatica si controversata, Ho Si Min, pe numele sau adevarat Nguien Ai Qouc, s-a nascut in 1890 intr-un satuc din provincia Nghe An si a fost educat in traditia confucianista de tatal sau, de profesie invatator. Ulterior, va urma liceul francez din Hue, dar lipsa fondurilor il impiedica sa se inscrie la universitate. Pentru a-si castiga existenta, in 1912 se angajeaza ca ajutor de bucatar pe un vas comercial si ajunge in Statele Unite, unde va lucra ca brutar la Hotelul Parker House din New York. Aici ia primele contacte cu nationalistii coreeni, care vor influenta decizia lui de a se implica in politica, pentru castigarea independentei tarii sale.
Trece Atlanticul si munceste tot ca bucatar la Londra, iar intre 1919 si 1923 traieste in Franta, unde intra in miscarea comunista si devine chiar membru al Partidului Comunist Francez, in 1921. Teama de represalii il determina sa se refugieze la Moscova, unde devine principalul factor de decizie al Comiternului pentru Asia. Din insarcinarea acestei organizatii, pleaca in China, unde va lupta impotriva lui Chiang Kai Si, iar dupa izbucnirea razboiului mondial revine in Vietnamul natal pentru a conduce miscarea de independenta.
Dupa revolutia din 1945 isi ia oficial numele de Ho Si Min (insemnand „aducatorul de lumina”) si devine premier, apoi presedinte al statului comunist din nordul Vietnamului. In fruntea fortelor Viet Minh se impune ca un lider abil, determinand guvernele lumii sa recunoasca statul nord-vietnamez prin Acordurile de la Geneva, din 1954. Incercarea lui de a unifica Vietnamul provoaca riposta americanilor si va duce la izbucnirea unui razboi sangeros. Un razboi al carui deznodamant Ho Si Min nu va apuca sa-l mai vada, decedand, din cauza unui infarct, pe 2 septembrie 1969, la locuinta lui din Hanoi.
GABRIEL TUDOR
Comentarii