Asasinarea lui Abraham Lincoln, carismaticul presedinte american de la mijlocul veacului XIX, reprezinta, alaturi de uciderea lui J.F. Kennedy, aproape o suta de ani mai tarziu, o pata neagra in istoria Statelor Unite. In ambele cazuri, nu s-a putut stabili cu certitudine daca a fost vorba despre un tragator care a actionat de unul singur sau despre un complot bine regizat. Se stie ca inca din 1864, John Wilkes Booth, un actor faimos, dar si un spion al Confederatiei din Maryland, a pus la cale un plan de rapire a presedintelui, in schimbul eliberarii unor importanti prizonieri confederati. Dar, dupa ce, pe 11 aprilie 1865 a asistat la un discurs in care Lincoln vorbea despre necesitatea acordarii dreptului de vot si negrilor, Booth s-a razgandit si, orbit de furie, a decis sa-l ucida pe presedinte.
El a aflat ca Prima Doamna urmeaza sa asiste la o reprezentatie, la Teatrul Ford si impreuna cu mai multi conspiratori, a stabilit ca, in vreme ce el il va impusca pe Lincoln, tovarasii sai sa-i ucida pe vicepresedintele Andrew Johnson si pe secretarul de stat William Seward. Ce a urmat a fost o serie de coincidente nefericite, dar bizare.
In lipsa garzii sale de corp, credinciosul Ward Hill Lamon, aflat intr-o misiune la Richmond, paza lui Lincoln i-a fost incredintata lui John Parker, care la pauza dintre acte a plecat insa sa bea un paharel cu vizititul presedintelui. Ramas fara paza, Lincoln a fost o victima usoara pentru Boothm, care s-a strecurat in loja prezidentiala si l-a ucis pe liderul american. Dupa care a sarit pe scena, rupandu-si un picior la aterizare, si a racnit „Asa mor tiranii!”
In haosul starnit, el a reusit sa se strecoare afara din teatru, dar dupa o urmarire de zece zile, a fost incoltit si impuscat intr-un schimb de focuri cu soldatii Uniunii. Dupa ce a fost impuscat, Lincoln a intrat in coma si a murit noua ore mai tarziu, in zorii zilei de 15 aprilie.
GABRIEL TUDOR
Comentarii