• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
vineri, 13 februarie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
vineri, 13 februarie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » Vedetele Tarii lui Pele

Vedetele Tarii lui Pele

12 octombrie 2000
in Glob
A A

           În ciuda titlului, nu vã voi vorbi despre fotbal, nici despre automobilism, volei sau vreun alt sport iubit de brazilieni, ci despre..

           În ciuda titlului, nu vã voi vorbi despre fotbal, nici despre automobilism, volei sau vreun alt sport iubit de brazilieni, ci despre… geneticã!
           Este vorba de o ispravã a specialistilor în biologie molecularã din Brazilia si o demonstratie cã în cel putin douã dintre cele trei domenii de vârf ale momentului – informatica (unde indienii sunt, deja, o adevãratã putere mondialã) si genetica – performantele pot fi la îndemâna oricui (cel de-al treilea „vârf de lance”, nanotehnologia presupune dotãri de laborator si atelier hi tech, adicã de ultimã orã, si este apanajul cercetãtorilor din SUA, Japonia, Europa de Vest).
           Eroii brazilieni de astãzi sunt 192 de geneticieni, implicati în douã proiecte, ambele, de mare succes. Împrãstiati în 35 de laboratoare din statul brazilian Sao Paulo, sub conducerea institutului FAPESP (care „trãieste” cu 1% din taxele prelevate de la cetãtenii Sao Paulo-isteni) biologilor brazilieni le-a revenit, acum doi ani, o adevãratã prioritate: descifrarea genomului (adicã a hãrtii ADN-ului, molecula vietii aflatã în nucleul oricãrei celule vii) unei bacterii care face ravagii printre culturile de portocale ale continentului sud-american: Xylella fastidiosa. Brusc, inamica pomicultorilor brazilieni si-a dat arama pe fatã, prezentându-si si punctele slabe – si permitând interventii decisive din partea „medicilor”, adicã a specialistilor în combaterea dãunãtorilor. Succesul a fost, într-adevãr, urias, cu rezultate economice potential gigantice – cãci portocala face parte din hrana sãracului în tãrile tropicale si ecuatoriale, dar este si unul dintre fructele favorite de pe toate mesele planetei. Al doilea „proiect FAPESP” a fost si mai ambitios – si a surprins întreaga lume bunã a geneticii mondiale, grupatã mai ales în jurul uriasei asociatii care este The Human Genome Project (Proiectul Genomului Uman) si al companiei particulare Celera Genomics (condusã de exceptionalul Craig Venter, un genetician cu veleitãti de întreprinzãtor, care vrea… sã-si vândã pur si simplu „bucãtile de hartã AND” descifrate, dupã eventuala lor brevetare – dacã legile Terrei i-o vor permite!). Brazilienii au reusit cartarea a nu mai putin de 500000 de secvente ale genomului uman implicate în tumori maligne, canceroase. Numiti EST, acesti „stropi” de ADN, potriviti în mozaicuri logice, pot revela date esentiale despre eventualele „slãbiciuni” ale tumorii cercetate – si pot face bine oamenilor.
           Aplaudati pe stradã, vedete permanente ale mass media braziliene, cei 192 de eroi Sao Paulo-isti sunt dovada unui gest patriotic extraordinar: chemati acasã de FAPESP cu câtiva ani în urmã, din laboratoarele unde lucrau, adicã din SUA, Marea Britanie, Franta, geneticienii brazilieni au reusit concentrarea de forte care a condus la masa criticã, cea de la care explodeazã marea performantã: contributia cercetãtorilor stiintifici ai Braziliei s-a înmultit cu 15 (!), depãsind întreaga contributie a Americii Latine în articole stiintifice, subcontinentul sud american detinând 1,2% din întreaga „productie” stiintificã a lumii! Neavând posibilitãti sã-si construiascã un laborator gigantic, în care sã-si strângã laolaltã geniile, FAPESP a fãcut o miscare foarte inteligentã prin retehnologizarea mai multor laboratoare, pe care apoi le-a legat prin retea, un Internet local, prin care utilizatorii erau permanent în contact unul cu altul, dar si la Internet, de unde site-uri speciale ale lumii prezintã, la zi, cercetãrile pe care le face uriasul The Human Genome Project. Aviz responsabililor din cercetarea româneascã. Toatã aventura câstigãtoare a „demascãrii” bacteriei Xylella a costat doar 13 milioane dolari SUA si a durat numai 20 de luni calendaristice (!!), aducând beneficii de miliarde de dolari, atât de mari încât pur si simplu nu pot fi mãsurate! Iar dacã, asa cum promit, vor prezenta, peste un an si jumãtate harta ADN a cancerului de sân, aventura stiintei braziliene va deveni o mare strãpungere a stiintei civilizatiei umane.
           Proiecte, la care s-au angajat nu cele 35 de laboratoare, ci 62 de institute proaspãt înfiintate – cãci, asa cum stim, succesul aduce dupã sine succesul -: descifrarea genomului trestiei de zahãr (descoperire cu efecte practice, utilã agriculturii locale), a sancrului citricelor si a altor câtorva tipuri de cancer uman (pentru ultima initiativã au sosit investitii strãine: Ludwig Institute, de pildã, din Elvetia, a transferat 5 milioane dolari colegilor brazilieni, semn al încrederii si respectului de care ei se bucurã, la fel Departamentul de Agriculturã al SUA, pentru cã trebuie sã-si apere de Xylella viile Californiei).
           Morala istorioarei este transparentã si se adreseazã actualilor si viitorilor guvernanti, dar mai ales conducãtorilor de azi si de mâine ai Agentiei Nationale pentru Stiintã, Tehnologie si Inovatie: investim în creierele de performantã ale României, avem; nu investim, ei pleacã – si altii, din alte pãrti ale lumii, vor culege fructele noului, zãmislite de români aiurea.
          

ShareTweet
Articolul precedent

Spirit Materializat

Urmatorul Articol

Importanta educatiei copilului

Articole Similare

Glob

Un calugar a descoperit cometa Halley

9 februarie 2026

Cometa Halley poarta numele astronomului britanic Edmond Halley care i-a descris drumul...

Glob

Combaterea obezitatii se rasfrânge asupra meniurilor

2 februarie 2026

Lina Axmacher a cutreierat mult timp, cu pofta, scena culinara din New...

Glob

Caii pot simti frica la oameni

26 ianuarie 2026

Conform unui studiu realizat de o echipa de oameni de stiinta din...

Glob

„Razboi” împotriva alimentelor ultraprocesate

19 ianuarie 2026

Administratia americana „declara razboi” produselor ultraprocesate si zaharurilor adaugate în alimente, încurajându-i...

Glob

„Inamicul” soldatilor romani

13 ianuarie 2026

La frontiera nordica a Imperiului Roman, soldatii romani care aparau Zidul lui...

Glob

Cum au aparut pisicile domestice în Europa?

28 decembrie 2025

Fie ca sunt pisici din rasele Siameza, Persana, Maine Coon sau ca...

Urmatorul Articol

Aluat pentru prajit

Pasta de mere

Prajitura fara oua

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

5 februarie 1869 – A fost descoperita cea mai mare pepita

9 februarie 2026

Pe 5 februarie 1869, în plina „Goana dupa Aur” din Victoria (Australia),...

Citeste mai departe
Blitz

Actori de comedie care au stralucit în filme de razboi

9 februarie 2026

Hollywood-ul tinde sa eticheteze actorii comici într-un singur rol: cel de tipi...

Citeste mai departe
Blitz

Tablouri „animate”

9 februarie 2026

Cel mai vechi muzeu din România, Muzeul National Brukenthal de la Sibiu,...

Citeste mai departe
Consultatii fara plata

Igiena gurii înseamna sanatate!

9 februarie 2026

Oamenii de stiinta afirma despre microbiomul oral – care gazduieste sute de...

Citeste mai departe
Femina Club

Noul coc

9 februarie 2026

Aspectul coafurii nu ne este indiferent, stiut fiind ca aceasta ne ajuta...

Citeste mai departe
Femina Club

Tocanita de praz cu aripioare

9 februarie 2026

800 g aripioare de pui, 400 g rosii în suc propriu, 3...

Citeste mai departe
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.