Hepatita A ataca din nou      De 3 ori mai multe cazuri decât anul trecut

          Hepatita virala sperie populatia îndeosebi când se manifesta sub forma unor epidemii. Doar atunci boala pare sa se transforme într-un pericol real, desi ea sta la pânda în orice moment si poate afecta pe oricine, prioritar pe copiii aflati în colectivitati care nu beneficiaza de conditii corespunzatoare de igiena.

          Hepatita virala sperie populatia îndeosebi când se manifesta sub forma unor epidemii. Doar atunci boala pare sa se transforme într-un pericol real, desi ea sta la pânda în orice moment si poate afecta pe oricine, prioritar pe copiii aflati în colectivitati care nu beneficiaza de conditii corespunzatoare de igiena.
          
           Hepatita virala este o boala infectioasa acuta specifica omului, determinata de virusuri. Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, termenul generic de hepatita virala se aplica pentru trei tipuri distincte de boala: hepatita A, hepatita B si hepatita non-A non-B.
          
          Victima nr.1 – Copiii
          
          Boala este prezenta pe întreg globul, constituind prin incidenta sa ridicata o importanta problema de sanatate publica. Hepatita a luat o mare extindere în cursul acestui secol, situându-se în majoritatea tarilor lumii între primele 3-4 boli infectioase care se declara la O.M.S. Incidenta în mediul urban este mai mare decât în mediul rural. Cei mai afectati sunt copiii si tinerii (între 5 si 19 ani). Numarul cazurilor înregistrate în rândul acestora este de 3 ori mai mare decât la adulti, dominanta fiind îmbolnavirea cu hepatita de tip A. La sugari însa este mai frecventa hepatita de tip B.
          
          Toamna si iarna, cele mai multe cazuri
          
          Din punct de vedere al sezoanelor cu incidenta maxima a îmbolnavirilor, lunile de toamna-iarna sunt campioane. Curba epidemiologica atinge un maximum în lunile octombrie si noiembrie, apoi scade putin, mentinându-se la valori destul de mari si în decembrie, ianuarie si februarie. În lunile de primavara si vara, numarul îmbolnavirilor înregistreaza în schimb cele mai scazute valori. Pentru ca hepatita determinata de virusul A este cea mai raspândita forma de hepatita, vom insista asupra acesteia.
          
          Boala mâinilor murdare
          
           Izvorul de infectie este constituit aproape în exclusivitate de om, fiind format din bolnavi de hepatita cu forme icterice sau neicterice sau de persoane infectate dar care nu prezinta semnele specifice bolii. Modalitatea de transmitere a hepatitei cu virus A o reprezinta calea fecal-bucala. Tocmai de aceea, copiii din colectivitati (gradinite, scoli etc.) sunt cei mai afectati, folosirea grupurilor sanitare prost întretinute si, totodata, neglijarea masurilor minime de igiena fiind factorii favorizanti numarul 1. Altfel spus, un rol important îl joaca mâinile murdare. Demne de luat în seama sunt si alimentele contaminate care pot provoca epidemii (unt, lapte, prajituri, înghetata, fructe, legume etc.). Apa contaminata este deopotriva un real pericol, ca si insectele (muste, gândaci etc.) care pot transporta virusul. În hepatita de tip A perioada de incubatie variaza între 15 si 40 de zile, cu o medie de aproximativ 25 de zile, fiind în general mai scurta decât în celelalte forme de hepatita (în cea de tip B, de exemplu, fiind în medie de 70 de zile).
          
          Primele semne de imbolnavire
          
           Debutul hepatitei de tip A este în mod obisnuit brusc, spre deosebire de hepatita de tip B si non-A non-B. Tulburarile digestive predomina în perioda preicterica, constând în lipsa poftei de mâncare, greata si varsaturi. Deseori se constata dureri de stomac, spontane sau la apasare, dureri în zona ficatului (deoarece ficatul creste în volum). Uneori, durerile situate în partea superioara a abdomenului iradiaza în zona inferioara, putând crea confuzia cu o criza de apendicita acuta. În cazul copiilor, apar mai ales manifestari diareice, în timp ce la adulti se instaleaza constipatia. Limba este încarcata, de culoare alb-cenusie. În perioada de debut apar si manifestari de tip infectios (ca la viroze sau gripe): febra moderata, relativ joasa, cu oscilatii mici, de aproximativ 1 grad între dimineata si seara, însotita de dureri usoare de cap, dureri musculare etc. Medicii chiar numesc aceasta faza „debut gripal al hepatitei cu virus A”. Perioada icterica – modificarea culorii pielii – este de multe ori primul semn de boala remarcat de familie. Concomitent cu aparitia icterului se observa si coloratia închisa a urinii. În câteva zile de la aparitie, icterul se intensifica impregnând tegumentul si mucoasele, iar urina se închide mai mult la culoare, luând aspectul de „bere neagra”. În schimb, scaunele devin decolorate, cu aspect cenusiu sau albicios. Durata icterului este variabila, de la câteva zile la o luna. În circa 5% din cazuri, icterul poate lipsi, realizându-se astfel forma hepatica anicterica.
          
          Vindecarea, de durata
          
           Tratamentul hepatitei virale de tip A se face în spital. Perioada de declin a hepatitei virale survine dupa circa doua saptamâni de evolutie prin regresia treptata sau brusca a simptomatologiei perioadei icterice. În ceea ce priveste perioada de convalescenta, intrarea în aceasta perioada nu înseamna vindecarea completa a bolii, ci numai disparitia principalelor simptome. De fapt, dispare complet (dar nu în toate cazurile) doar icterul si se normalizeaza urina si scaunul, mentinându-se cel mai adesea un ficat marit, iar astenia fizica si psihica se reduce progresiv. În momentul externarii din spital, testele hepatice se normalizeaza sau, cel mai frecvent, tind sa se apropie de valorile normale. Procesul complet de vindecare poate însa dura 2-3 luni si, uneori, chiar 4-6 luni de la începutul bolii.