Premierele celei de-a saptea arte

Istoria filmului se intinde pe mai bine de o suta de ani, de la finalul secolului al XIX-lea si pâna in zilele noastre. Filmele artistice si seriale au avut un imens impact asupra artelor, tehnologiei si chiar a politicii, influentând mentalitatea a milioane de oameni si generând adevarate curente artistice. Progresele si evolutiile pe care lumea celei de-a saptea arte le-a cunoscut, de-a lungul vremii, sunt deosebit de interesante si, in rândurile urmatoare, va propunem sa cunoastem impreuna câteva dintre premierele acesteia.

    Trainspotting, care a rulat la noi sub titlul „Din viata scapa cine poate”, este un film din 1996, regizat de englezul Danny Boyle si bazat pe romanul omonim al lui Irvine Welsh. „Eroii” – daca-i putem numi astfel – sunt un grup de tineri dependenti de droguri, care traiesc, in anii 1980, in regiunea Edinburgh, profund afectata de criza ecomomica de atunci. Pelicula detine un record nedorit: cel mai mare numar de injuraturi proferate vreodata intr-o productie cinematografica. Sunt 381 de injuraturi intraductibile, pe care personajele si le adreseaza de zor, in cele 94 de minute ale filmului, ceea ce inseamna o rata de patru injuraturi pe minut. Prin comparatie, in Scarface exista doar 475 de injuraturi in 170 de minute, in Casino 304 in 179 de minute, iar in Full Metal Jacket 301 injuraturi in 116 minute.

Primul nud in filme

    Putine filme din epoca filmului mut au inclus scene nud, prezentate de obicei nu in context erotic, ci istoric sau religios. In 1915, actrita Audrey Munson a aparut complet goala in filmul Inspiration, reflectând povestea antica a sculptorului Pygmalion, indragostit de creatia sa, Galateea. In 1934 insa, studiourile americane au implementat asa-numitul Cod Hays, care interzicea complet scenele de nuditate in filmele realizate pe teritoriul SUA. Interdictia a fost ridicata abia in perioada revolutiei sexuale din anii 1960. Ulterior, prima actrita de renume care a acceptat sa apara in pielea goala pe pelicula a fost Jayne Mansfield, in filmul Promises! Promises!

Computerul, creator de filme

    In 1995, Toy Story a devenit primul film artistic care a folosit exclusiv imagini generate pe computer. El a fost regizat de John Lasseter, iar actorii Tom Hanks si Tim Allen si-au imprumutat vocile personajelor principale. A fost un succes extraordinar, cu incasari de peste 350 de milioane de dolari in toata lumea. Meritul se datoreaza in primul rând studiourilor de animatie Pixar din Emeryville, California, care, de atunci, au mai produs numeroase filme de animatie computerizata, cu un succes pe masura.

Primul actor care a primit un milion de dolari pentru un singur rol

    Desi mai putin cunoscut publicului de astazi, americanul William Holden a fost o legenda a Hollywoodului, in urma cu câteva decenii, aparând, in anii ’50 in numeroase filme clasice ale cinematografiei. In 1957, când a jucat rolul principal din filmul „Podul peste râul Kwai”, el a primit un onorariu de un milion de dolari, devenind cel mai bine platit actor al epocii. Prima actrita care a primit aceeasi suma pentru un singur rol a fost Elizabeth Taylor, pentru filmul „Cleopatra”. Aceasta superproductie a fost insa la un pas de a falimenta celebrele studiouri 20th Century Fox: bugetul initial, de 2 milioane de dolari, a ajuns in cele din urma la 44 de milioane, echivalentul a 307 milioane de dolari, la cursul de azi!

Primul science-fiction: Calatorie spre Luna

    Extraterestrii, planetele indepartate si calatoriile temporale sunt ingrediente de baza ale oricarui film science-fiction care se respecta. Nu lipsesc nici elementele futuriste, precum nave spatiale, roboti si alte forme de tehnologie, desi unele filme din genul SF au reprezentat doar niste metafore pentru a explora chestiuni politice, sociale sau filosofice. In 1902, „Calatorie spre Luna” devenea primul film science-fiction realizat vreodata, o productie franceza, in alb si negru, semnata de fratii Georges si Gaston Melies. Proiectat la o viteza de 16 cadre pe secunda, filmul dura 14 minute si a fost extrem de popular la vremea lui. Desi astazi am privi cel mult amuzati trucajele sale, spectatorii de acum un secol erau fascinati de animatia si efectele speciale inovative utilizate de fratii Melies.

Cel mai scump film facut vreodata

    „Piratii din Caraibe: La capatul lumii” este un film de aventuri realizat in 2007, ca al treilea episod al seriei Piratii din Caraibe. A fost filmul cu cel mai mare buget din istorie, necesitând cheltuieli totale de 300 de milioane de dolari! Dar rasplata a fost pe masura, intrucât veniturile provenite din incasari si din veritabila industrie de gadgeturi legate de film, de la tricouri la brelocuri,  au atins suma de 960 de milioane de dolari. Desi initial s-a spus ca filmul este ultimul din serie, trilogia „piratilor” a devenit tetralogie, succesul inregistrat de el determinându-i pe producatori sa mai dezvolte inca un episod, On Stranger Tides, in 2011.

O femeie de o suta de milioane de dolari

    Penny Marshall este actrita, regizoare si producatoare americana, fiind totodata prima femeie care a reusit sa obtina profituri de peste o suta de milioane de dolari dintr-un film regizat de ea. Marshall s-a facut remarcata in serialul de comedie Laverne si Shirley, pentru care a primit si trei Globuri de Aur. Dar adevarata consacrare va veni in 1983, când a primit misiunea de a regiza un film care nu promitea prea mult (si pe care Steven Spielberg il refuzase!): Big, difuzat la noi cu titlul „Vreau sa fiu mare”. Scenariul amuzant si un foarte tânar, dar si foarte talentat Tom Hanks au transformat filmul intr-un veritabil cult movie.

GABRIEL TUDOR