Timp de milenii, perlele au reprezentat pentru oamenii de stiinta, poeti si nu in ultimul rând, pentru femei, perfectiune, delicatete, discretie, eleganta si chiar magie. Se presupune ca primul care le-a introdus pe teritoriul american a fost Cristofor Columb. Perlele n-ar fi existat daca niste specii de moluste n-ar fi dobândit, de-a lungul evolutiei, însusirea de a izola un corp strain, patruns în organismul lor, înconjurându-l cu straturi de sidef, facându-l astfel inofensiv. Rezultatul acestui proces de aparare împotriva durerii, a fost nimic altceva decât fascinanta perla. Chiar daca majoritatea molustelor poseda acest mecanism de aparare, nu toate pot produce formatiuni calcaroase, ce pot fi considerate perle. Dar oamenii de stiinta se opresc asupra studierii si acestor „perle” considerându-le curiozitati ale naturii.
Chiar daca perlele se formeaza natural, procesul înca nu a fost complet clarificat. Jochen Schlüter, seful Muzeului mineralogic din Hamburg presupune ca raspunzator de formarea perlei nu ar fi corpul strain ajuns în scoica ci, mai degraba, celulele epiteliale ranite ale scoicii, care sufera de o boala parazitara, scoica încercând sa neutralizeze parazitul prin învelire cu sidef. Perlele pretioase formate în mod natural se gasesc foarte rar.
O perla naturala este formata din straturi concentrice de aragonit, o forma de carbon de calciu cristalizata sub forma unor placute hexagonale, cu grosimea de aproximativ 0,5 microni, consolidate prin straturi subtiri dintr-o proteina numita conchiolina. Nu toate perlele sunt rotunde, uneori având forma neregulata, în functie de obiectul iritant ce poate fi un graunte de nisip, un rest organic, un parazit etc. Perlele naturale se formeaza în foarte multi ani, ceea ce le face foarte scumpe. Pentru a gasi un „margaritar” de valoare sunt desfacute mii de cochilii.
Inventia perlei artificiale
Cum cele naturale erau accesibile doar oamenilor foarte bogati, la începutul secolului al XIX-lea, odata cu diversificarea claselor sociale, a crescut si interesul pentru perle. Cei care au descoperit tehnica specifica pentru a introduce crearea unei perle rotunde în interiorul unei scoici au fost cercetatorii japonezi care în 1896, prin Kokichi Mikimoto, au reusit sa breveteze aceasta tehnica. Asa a început goana dupa perlele de cultura.
Acestea se formeaza în doar câtiva ani deoarece intervine asistenta umana. Perlele de cultura sunt netede pe când cele naturale prezinta o serie de inele concentrice. Cum nu toate speciile de scoici produc perle de valoare, în „crescatoriile” de margaritare se folosesc specii marine din genul Pinctada ce traiesc în Mediterana, Marea Rosie si in regiunile calde ale Oceanului Indian, Pacific si Atlantic, specii din genul Pteria, o scoica marina ce produce doar o singura perla, speciile de scoici din genurile Hyriopsis si Amblema, la care o singura scoica poate produce mai multe perle odata. O scoica renumita pentru perlele frumoase ce le produce si care a fost numita stiintific Margaritifera margaritifera este o scoica de apa dulce din Europa si America de Nord. Fermele de perle au salvat, dupa cum sustin oamenii de stiinta, multe specii de scoici de la disparitie.
O lume variata de culori
Unele specii de scoici produc perle de diferite nuante – de la cele albe la cele galbui-aurii (în Filipine) si de la cele roz la cele de culoare cenusiu-închis, de altfel, foarte scumpe, cunoscute si sub denumirea de „Perle negre de Tahiti”.
Ceea ce da valoare unei perle este combinatia de luciu, culoare, marime, netezime si simetrie. Greutatea perlelor se masoara în grani (nu este acelasi lucru cu gramul, 1 gran = 0,05 grame). Pâna în prezent, cea mai mare perla „nascuta” de o scoica uriasa din specia Tridacna gigas, cântareste 6,4 kilograme si e de culoare alba (fara luciu sidefiu).
Simboluri si credinte
În perioada antica, cele mai pretuite perle proveneau din Persia si India. În lumea musulmana, perla era corelata cu simbolul femeii virgine iar romanii sau grecii antici le numeau „margarita”, simbolizând persoana iubita. În China, perlele simbolizau bogatia, întelepciunea, demnitatea si puterea, în India erau considerate un simbol al lacrimilor dar reprezenta si prolificitatea, pe când în Japonia însemnau noroc.
Indiferent de simboluri sau credinte, perlele au fost si vor ramâne un miracol al apelor, un semn al bogatiei dar si o marturie impresionanta a ceea ce poate face natura.
IOANA FLORIA
Comentarii