Una dintre primele societati antice in care femeia a detinut puterea, a fost cea din regatul Meroe, condus de suverane energice, pline de initiative. Printre ele s-a distins Amanirenas care a indraznit sa sfideze Imperiul roman. La 250 de kilometri nord de Khartum, intr-o zona desertica, sub un cer ocolit de nori, se afla una dintre cele mai enigmatice reprezentari sculpturale ale regatului Meroe: efigia unei femei impunatoare care ornamenteaza un pilon al unui templu, reprezentata, ca mod de abordare artistica, in stil egiptean. In mana stanga se afla personaje razboinice din diverse semintii, cu trasaturi asiatice sau africane. Altele au fetele acoperite de barba. In mana dreapta, poarta o sulita indreptata spre acesti reprezentanti ai popoarelor lumii.
Cine este acest personaj feminin terifiant? Meroe era unul dintre putinele regate in care femeile au fost investite cu putere. Grecii le numeau Kandakes, devenind cu timpul cunoscute sub denumirea de Candace. Sunt evocate in texte gravate in piatra sau argila (stele) si in Noul Testament, in care se specifica faptul ca traiesc in tara Kosh. Arheologii dispun de foarte putine informatii legate de modul in care au dobandit puteri executive. Sub domnia faraonilor negri, mamele regilor ar fi avut o influenta importanta, beneficiind de decizii administrative si chiar politice, dar nu sunt asociate numelui de Candace.
Se stie, de pilda, ca prin anii 300 i.Hr., sub domnia lui Arkamani I, acestea se manifesta pentru prima oara in sferele puterii. Unele surse sugereaza faptul ca in acea vreme, o femeie pe nume Nahirqa a construit cea mai mare piramida din Meroe de Nord si ca sotia suveranului Natakamani a construit cele mai importante sanctuare din Naga si templele cu elefanti sculptati in piatra, printre ele distingandu-se cel dedicat divinitatii principale a panteonului meroitic: Apedemak, zeul cu cap de leu. Alte indicii ale statutului privilegiat al acestor femei au fost identificate si in situl el-Kurru, unde se regasesc semne ale puterii masculine in reprezentarea reginei Qalhata: scuturi, arme si esarfe din panza pe care suveranii le purtau in jurul braului.
Unele regine dadeau dovada de o barbatie iesita din comun, pornind in fruntea armatei in razboaie, prima dintre acestea fiind Amanirenas (prin anii 25 i.Hr.) care apare pe o stela aflata in British Museum din Londra. Indrazneala sa a mers pana intr-acolo incat a pornit razboi impotriva romanilor, prima putere mondiala a lumii, care in anul 48 i.Hr. a cucerit Egiptul si a facut incursiuni militare spre sud pentru a inabusi revolta populatiilor frontaliere. Istoricul grec Strabon mentioneaza faptul ca romanii au ajuns in Napata, vechea capitala a faraonilor negri, care a fost rasa de pe fata pamantului.
In anul 21 i.Hr., in insula Samos a fost semnat un tratat de pace intre romani si meroiti, acestia din urma reinstalandu-se in cetatile pierdute din regat. Relatiile diplomatice cu Egiptul roman au fost intretinute de-a lungul anilor de suveranele Candace. Una dintre marile expeditii de explorare ale imparatului Nero spre regiunea indepartata in care se aflau izvoarele Nilului a beneficiat de ajutorul unei suverane.
La un moment dat, aceste regine au disparut, din cauze necunoscute. O atestare, probabil a ultimei reprezentante Candace, se regaseste pe o stela romana descoperita in Africa de Sud in care este evocata o regina care a domnit in secolul al IV-lea d.Hr. in Meroe. O stela care s-a pierdut (s-a presupus ca in timpul bombardarii Berlinului), fiind regasita in 2003 in rezervele Muzeului de antichitati din Berlin.
DORIN MARAN
Comentarii