Terapeuti care afirma ca stau de vorba cu Dumnezeu

           Stim din „Vechiul Testament” cã un desemnat care a vorbit cu Dumnezeu a fost Moise. Si iatã cã la sfârsitul celui de-al doilea mileniu crestin, Moise se multiplicã, cel putin prin declaratiile ignorante ale unor terapeuti autohtoni! Mi s-a întâmplat cu putin timp în urmã sã aud la telefon glasul unui terapeut: „Am primit de la Dumnezeu cuvânt sã nu fac cutare lucru si nu pot sã-l fac pentru cã Dumnezeu mi-a spus.

           Stim din „Vechiul Testament” cã un desemnat care a vorbit cu Dumnezeu a fost Moise. Si iatã cã la sfârsitul celui de-al doilea mileniu crestin, Moise se multiplicã, cel putin prin declaratiile ignorante ale unor terapeuti autohtoni! Mi s-a întâmplat cu putin timp în urmã sã aud la telefon glasul unui terapeut: „Am primit de la Dumnezeu cuvânt sã nu fac cutare lucru si nu pot sã-l fac pentru cã Dumnezeu mi-a spus…” etc. etc. Sã auzi si sã nu crezi! Sã fie vorba de ignorantã, de obrãznicie, de escrocherie chiar?
           Terapeutul, al cãrui nume îl las deoparte – asta pentru cã intereseazã „fenomenul” ca atare, si nu iresponsabilitatea în sine – se aflã în clipa aceasta în mari transformãri de destin, destin material, evident, fiind preocupat de milioanele pe care le va investi în noul sãu cabinet si de optiunea pentru o frumusete junã, situatie despre care nu stim sã-i fi cerut cuvântul lui Dumnezeu… Dacã terapeutul nenumit ar sti ceva mai mult despre Dumnezeu, se întelege cã si-ar fi suprimat impertinenta arogãrii unui statut de sfânt. Când esti, sã zicem, în directã legãturã cu Dumnezeu, conform traditiei crestine si a obiceiului instaurat de sfintii pãmânteni, iesi pe drumuri si vindeci oamenii fãrã nici o taxã, refuzi masina si sediul unei „clinici de bioterapie” aducãtoare, totusi, de bani, nici prin cele mai tainice patimi trupesti nu te desparti de sotie si de copii si duci o viatã adecvatã sfinteniei, aceasta doar fiind bine primitã de Dumnezeu si constituind cea mai mare avere pe care o poti dobândi pe pãmânt pentru mântuire si pentru intrarea în lumea curatã a celor neprihãniti!
           Sã mai vedem ce mai face Terapeutul în numele unui acces nevalidat de nimeni, la cuvântul si glasul lui Dumnezeu. El vrea sã fie ajutat. Ajutat de toatã lumea în numele faptului cã Dumnezeu i-ar fi un fel de sfãtuitor, tovarãs de afaceri bioenergetice, prieten de amenajare a sediului si asa mai departe… Luând în seamã declaratia „sincerã” a terapeutului ignorant, o clipã am crezut cã mã aflu în fata unei disfunctii psihice. Dar nu este vorba despre asa ceva, pentru cã omul nostru, înainte de a deveni vindecãtor autodeclarat, s-a ocupat cu unele afaceri, de genul vând-cumpãr. M-a uimit apoi dezinvoltura, larghetea, falsa autoconvingere cã ce spune ar fi chiar adevãrul! Contrastul omului fatã de rigoarea divinã este atât de flagrant, încât te întrebi de ce e nevoie de inventarea unui dialog cu Dumnezeu pentru a face o afacere pur si simplu? Omul nostru se bucurã dacã în numele relatiei sale speciale vin gârlã oamenii sã punã umãrul pe gratis la afacerea lui. Aceastã paranoia poate prinde în câmpul demografic mai ales naturile credule si naive. Ne putem pomeni cu o armatã de impresionati care, în chip voluntar, se vor însira pe santierul, deocamdatã închipuit, al bioterapeutului ca sã-i înalte vila, sã o facã chiar cu convingere cã lucreazã pentru cel ce „stã de vorbã cu Dumnezeu”! Nu intereseazã aici calitatea prestatiei bioenergetice a terapeutului nostru. Dacã existã o calitate, aceasta va putea fi doveditã de testele medicale si de o cazuisticã în stare sã probeze virtutile de vindecãtor. Revin însã la obrãznicie. Cum poti spune cã vorbesti cu Dumnezeu când existenta ta pãmânteascã nu-i chiar cea plãcutã lui Dumnezeu? Cert este, si o spun în urma unei experiente serioase, cã abuzul de tovãrãsie cu divinitatea începe sã semene c-un fel de santaj omenesc prin care se racoleazã pacienti, se înfiripã afaceri, se instituie un soi de misticism ofensiv si agresiv atât de strãine fiind toate acestea vindecãtorului autentic, cel care crede cu adevãrat în Dumnezeu!