De ce sunt ignorati marii savanti români?

          Selectie cu..

          Selectie cu… ochelari de cal
          
           A strânge intr-o lucrare monumentala toate evenimentele importante ale veacului ce se odihneste deja in bulbul de jos al clepsidrei, adica al 20-lea, este o initiativa extrem de laudabila si de curajoasa. Editura „Chronique” in colaborare cu „Radio France”. Prima editie a uriasei lucrari (1.700 de pagini de format mare) a aparut in 1985, iar colectivul de autori vizeaza in primul rând ceea ce s-a intâmplat important in Europa (dând intâietate, evident, Frantei), dar si pe celelalte continente. Cartea este structurata cronologic, pe zile, luni si ani, mergând pâna aproape de „detaliu”, si se ambitioneaza sa acopere totul: stiinta si tehnica, social si politic, arta si cultura, moda, evenimente mondene etc. Ai putea spune ca este o comoara, o oglinda fidela a celui mai interesant secol al mileniului II. Si totusi…
           Parcurgând cu emotie nedisimulata aceasta ultra-documentata „Cronica”, am constatat cu mare dezamagire – dar nu si cu surprindere! – ca România, prin uriasele ei personalitati stiintifice, universal recunoscute, nu era in Europa nici pe vremea lui Coanda, nici pe cea a lui Gheorghe Marinescu, Paulescu, Gogu Constantinescu, Odobleja, si nici chiar pe cea a lui Enescu! In general, România a fost in Europa (in conceptia autorilor) doar prin personalitatile ei cultural-stiintifice care s-au stabilit in Occident. Ca dintre presedintii tarii de dupa 1989 apare doar dl. Ion Iliescu (alegerile din ’96 nici nu sunt mentionate), lucrul pare de inteles; ca dintre sportivi, Ilie Nastase, Nadia Comaneci si Iolanda Balas tin capul de afis, iarasi este de inteles, desi… Dar nu mai sunt acceptabile, sub nici un motiv, absentele sus-mentionate.
           Spuneam ca omisiunile stiintei românesti nu ne surprind. Cu toate ca editura cu pricina este specializata in a face cronica, istoriografie in toate domeniile, autorii ignora marii savanti români cu aceeasi obstinatie cu care ii ignora si o prestigioasa editura enciclopedica universala, „Larousse”. Daca nici in „Larousse” (care apare periodic inca din 1866) nu sunt prezente geniile stiintifice românesti mai sus pomenite, atunci nici o editura franceza nu vrea sa faca acele corectii indispensabile si obligatorii pentru buna informare a cititorului din intreaga lume. Sau poate ca nu suntem la fel de apropiati (geografic) si de francofoni ca si vietnamezii… Oare in ce Europa ne straduim sa intram, daca, in cea mai mare tara latina a batrânului continent, contributia de vârf a stiintei românesti la cunoasterea mondiala nu este bagata in seama?!
          
          Flagrant delict de ignoranta premeditata
          
           Cu atât mai vinovati de „inamicitie” sunt autorii „Cronicii”, cu cât tehnica predominanta a elaborarii vastei lucrari este cea a oglindirii evenimentelor asa cum au fost ele relatate in ziarele si revistele aparute la Paris, zi de zi in toti anii secolului XX. Si pentru a demonstra ca ignoranta autorilor este una premeditata, vom lua doar câteva exemple edificatoare de evenimente epocale intâmplate chiar la Paris.n La 16 decembrie 1910, la Issy-les-Moulineaux (Franta) este experimentat primul avion cu motor reactiv din lume, numit „Coanda-1910″, inventat, construit si pilotat de savantul Henri Coanda (1888 -1958). Istoricul aparat a fost expus la Salonul aeronautic din Paris, in acelasi an! Coanda anticipase cu trei decenii construirea avioanelor propulsate prin reactie, de catre Heinkel si Whittle;n In 1909, la Paris, Gheorghe Marinescu publica „La Cellule Nerveuse”, prima lucrare monumentala a neurologiei moderne;n Tot in 1909, si tot la Paris, apare „Les Sécrétions Internes”, scrisa de Constantin I.Parhon (in colaborare cu Moise Goldstein), primul tratat de endocrinologie din lume;n In august 1921, fiziologul Nicolae Paulescu publica la Paris „ Recherches sur le rôl du pancréas dans l’assimilation nutritive”, prima lucrare din lume ce atesta descoperirea, de catre Paulescu, a pancreinei – insulina -, hormonul pancreatic antidiabetic cu efect hiperglicemiant. Aceasta prioritate mondiala i-a fost recunoscuta abia in 1971;n In 1938, la Paris, Stefan Odobleja publica „La Psychologie Consonantiste”, prima lucrare a stiintei mondiale in care sunt formulate principiile ciberneticii (fundamentate matematic zece ani mai târziu de N.Wiener) in psihologie si psihopatie; prioritatea lui Odobleja a fost recunoscuta abia in anii ’70. Deci, chiar sub ochii autorilor francezi ai „Chronique du 20-e Siècle”, s-au petrecut evenimente ce au facut istorie mondiala in stiinta. Colectivul editorial nu mai are nici o scuza. Dezamagirea noastra este cu atât mai mare, cu cât aceasta lucrare cu caracter universal va deveni sursa bibliografica de referinta si pentru alte lucrari de profil din Franta. Poate ca Academia Româna ar trebui sa-i atentioneze cel putin in privinta acestor prioritati românesti, inainte de „intrarea” in Europa.