Fie ea iarna usoara sau grea, în primavara ne simtim vlaguiti. Lipsa luminii suficiente datorata zilelor scurte, sedentarismul, alimentatia monotona, compusa în majoritate, conform traditiei noastre, din produse îmbibate în sare si conservanti, puse la pastrare înca din toamna în camari si beciuri, îsi spun acum cuvântul asupra tonusului fizic si psihic al fiecaruia.
Fie ea iarna usoara sau grea, în primavara ne simtim vlaguiti. Lipsa luminii suficiente datorata zilelor scurte, sedentarismul, alimentatia monotona, compusa în majoritate, conform traditiei noastre, din produse îmbibate în sare si conservanti, puse la pastrare înca din toamna în camari si beciuri, îsi spun acum cuvântul asupra tonusului fizic si psihic al fiecaruia. Organismul simte ca are nevoie de o reechilibrare si nu-i de mirare ca pâna si cei mai mari iubitori de carnuri si mâncaruri grele poftesc acum la verdeturi. Provenite din sere sau din gradini, salata, spanacul, urzicile, ridichile, guliile, loboda, stevia, morcovii noi, ceapa si usturoiul verde, varza, patrunjelul, rosiile…, toate ni se par acum ca au cel mai bun gust din întreg anul.
Toate verdeturile de primavara sunt bogate în vitamine si substante minerale. Culoarea lor verde intens, data de clorofila continuta, mascheaza portocaliul caracteristic betacarotenului, dar el este acolo!, gata sa previna aparitia cancerului de stomac, prostata, sân, col uterin, colon, plamâni, vezica etc. Verdeturile sunt totodata si o buna sursa de vitamine si calciu. Specialistii considera ca persoanele care vor sa mai reduca din consumul de produse lactate (renumite pentru calciul pe care îl contin) le pot înlocui fara nici o îndoiala cu verdeturile, la fel de bine dotate cu acest mineral.
Salata
Aflata din abundenta pe tarabele pietelor si comercializata la preturi mult mai accesibile în comparatie cu rosiile de exemplu, salata nu este totusi deloc o „ruda saraca”, într-o… salata de primavara. În frunzele ei fine se adaposteste o varietate incredibila de vitamine (A, B, C, D, E) si substante minerale atât de necesare organismului dupa iesirea din iarna (fier, calciu, fosfor, iod, magneziu, zinc, cupru, sodiu, clor, potasiu, fosfati, sulfati etc.). În 50 g de salata se gaseste, bunaoara, o unitate de vitamina E iar în 100 g de laptuca se afla 17,7 mg de vitamina C. (Trebuie stiut însa ca în numai trei zile de la recoltare, cantitatea de vitamina C scade la 4 mg, daca salata nu e tinuta cu „radacina” în apa). Ce proprietati are? Este un bun depurativ, în sensul ca elimina toxinele din organism; are capacitatea de a stimula pofta de mâncare; este remineralizant si hipoglicemiant; este un bun laxativ, ajutând si la eliminarea putrefactiilor din stomac. Deoarece contine o substanta denumita lactucarium, ale carei efecte sunt comparabile cu ale opiumului, salata are si efect analgezic (calmeaza durerile), sedativ (linisteste nervii) si hipnotic (combate insomnia).
Ridichile
Inutil sa trecem în revista si comorile ascunse în „bilele” roz-rosii de primavara sau în ridichea neagra, pentru ca foarte diferite de cele aflate în salata nu sunt. Sunt însa mult mai bogate în sulf, de exemplu. Neagra sau roz, ridichea este un deosebit stimulent hepatic si al vezicii biliare, un antiscorbutic puternic (carenta vitaminei C), un diuretic eficient si un antiseptic pulmonar demn de luat în seama. În urma a numeroase cercetari medicale, efectele benefice ale ridichilor sunt demonstrate în cazurile de reumatism, lipsa poftei de mâncare, lene hepatica, litiaze renale sau biliare.
Spanacul si urzicile
O cura de spanac si de urzici este egala cu o asa-zisa cura de sanatate. În afara de faptul ca, prin vitaminele si sarurile minerale pe care le contin, revitalizeaza organismul si consolideaza sistemul de aparare împotriva îmbolnavirilor, spanacul si urzicile se numara printre alimentele supranumite „matura cailor digestive”. Fie ca sunt consumate sub forma de mâncare, fie de suc sau de ceai, aceste alimente sunt considerate un purgativ natural deosebit de eficient în constipatiile rebele la cele mai diverse forme de tratament. Ceaiul de spanac (10 g la o cana de 250 ml) este un purgativ destul de drastic. Sucul de spanac (sau de urzici) este recomandat si în convalescenta, oboseala, anemii, rahitism, în perioadele de crestere la copii, astenie fizica si nervoasa etc.
Varza
Despre varza se spune ca este cel mai la îndemâna medicament natural. Iar cercetarile au demonstrat la rândul lor ca aceasta nu este doar o vorba „din batrâni”. De altfel, este unanim recunoscut ca despre virtutile medicinale ale verzei se pot scrie tratate. Chiar daca varza pe care o gasim acum, primavara, în piete nu este „coapta” în gradinile de legume din România, ci este importanta, tot are efecte vindecatoare pe care, evident, nu le vom putea trece în totalitate în revista. Ne vom opri totusi asupra câtorva dintre ele. În aplicarile externe (frunze crude, bine spalate, usor zdrobite, aplicate ca pansament), se foloseste în vindecarea abceselor, antraxului, furunculelor, ulceratiilor de pe piele, contuziilor (lovituri), echimozelor (vânatai), plagilor si ranilor, entorselor (aplicari dimineata si seara de trei sau patru straturi de frunze acoperite cu o tesatura de bumbac), crapaturilor pielii (frunze de varza îmbibate cu ulei de masline), crizelor de bila, diareilor si dizenteriilor (prin aplicare de frunze de varza pe tot abdomenul, cuprinzând si regiunea hepatica), durerilor musculare, reumatismale si de guta (aplicari de trei sau patru straturi de frunze, acoperite cu o flanela si reînnoite de trei ori pe zi, sau cataplasme de frunze fierte în vin alb), afectiunilor rinichiului – retentie de urina, colici nefritice, litiaza, diverse inflamatii (aplicari de foi de varza timp de patru ore pe zi si toata noaptea pentru tratamentul de seara), menstrelor dureroase (aplicari de foi de varza pe partea de jos a abdomenului timp de doua-trei ore sau mai mult), dureri de cap (unul sau doua straturi de frunze aplicate pe frunte si trei-patru pe ceafa, lasate câteva ore în timpul noptii) etc. Ca aliment, deci ca „medicament de uz intern”, varza este deosebit de eficienta în constipatii severe (prima supa de varza fiarta – 2-4 pahare pe zi), tuse convulsiva, procese de demineralizare (suc de varza, 1 sau 2 pahare pe zi), stari depresive (suc de varza, 2 pahare pe zi), diabet (suc de varza, 1-2 pahare pe zi, tratament care nu exclude însa regimul specific si tratamentul medicamentos recomandat diabeticului, precum si supravegherea medicala), dizenterii, acnee (suc de varza pe cale interna, dar si externa) etc.
Deformatie osoasa dureroasa
Un cititor al revistei Magazin ne-a solicitat prezentarea celor mai importante aspecte...
Comentarii