Succesul Operatiunii „Overlord” desfasurata de trupele aliate (invazia din Normandia, 6 iunie 1944) a fost asigurat si de ampla Operatiune „Bodyguard”. Manevrele tactice ale acestei actiuni intinse pe mai multi ani au reprezentat diversiuni menite sa devieze atentia lui Hitler de la adevarata intentie a fortelor aliate. Practic, pacalirea strategilor de la Inaltul Comandament German a avut doua directii majore: sa nu se „ghiceasca” data aproximativa a invaziei si nici locul acesteia.
Operatiunea „Bodyguard”
Inselarea atentiei germanilor a fost o complexa operatiune ramificata in mai multe zone si cu mijloace dintre cele mai diverse si eficiente. Toate operatiunile componente Operatiunii „Bodyguard” („Marea diversiune”) s-au amplificat dupa ce s-a luat decizia ca Operatiunea „Overlord” sa se desfasoare in Normandia, in 1944. De altfel, schita planului „Bodyguard” a fost prezentata la Conferinta de la Teheran (noiembrie-decembrie 1943, cand Stalin a fost alaturi de Roosevelt si Churchill). Principala idee a fost ca nemtii trebuiau sa creada ca invazia ar urma sa aiba loc fie in Peninsula Scadinavica, fie undeva in Balcani (una din locatiile posibile fiind Romania).
Dincolo de numeroasele si complicatele detalii ale strategiei aliatilor, vom mentiona in acest context ca un rol esential in gandirea planului „Bodyguard” a avut-o London Controlling Section (departament secret al guvernului, condus de Oliver Stanley). „Inteligenta britanica” a conceput mai multe operatiuni de diversiune, una dintre acestea fiind Operatiunea „Fortitude”. Prin aceasta, strategii nemti au fost „anuntati” ca invazia se va petrece in Norvegia si Pas-de-Calais. Britanicii au conceput un sistem radio de pacalire a „ascultatorilor” nemti, prin care se ofereau date despre desfasurarea (fictiva) de forte aliate in diverse puncte ale Europei.
Simultan, britanicii au fost foarte eficienti in a decodifica telegramele secrete germane si, la fel de important, au deconspirat numerosi agenti germani in Marea Britanie. Mare parte din acestia au devenit agenti dubli, ajutand si ei la raspandirea de informatii eronate.
Razboiul serviciilor secrete a fost pierdut de Germania in favoarea UK, astfel ca, furios, Hitler a ordonat oprirea infiltrarilor de agenti in Anglia, in 1944. Operatiunea „Zeppellin”, parte a Operatiunii „Bodyguard”, a fost menita sa-i faca pe nemti sa creada ca Romania va fi teatrul unui mare desant american…
Si mai derutanta a fost Operatiunea „Copperhead”, prin care un actor englez, M.E.Clifton, a fost pus sa-l „interpreteze” pe maresalul Bernard Montgomery prin nordul Africii, astfel ca nemtii sa banuiasca faptul ca invazia urma sa se faca dinspre Mediterana. Dincolo de diversiuni, „inteligenta” britanica s-a asigurat prin spioni ca Operatiunea „Bodyguard” a dat roade.
Surpriza debarcarii
Operatiunea „Bodyguard” a fost un succes, consecinta limpede fiind faptul ca germanii au fost luati prin surprindere cand s-a produs Debarcarea din Normandia. Hitler avea forte intarite in alte zone (cum ar fi Pas-de-Calais), carora le-a trebuit un timp pentru a ajunge sa contracareze aliatii in nord-vestul Frantei. Probabil cu prilejul „Marii diversiuni”, printre romani s-a zvonit ca „vin americanii”. Hitler il insarcinase pe maresalul Edwin Rommel tocmai pe coasta Atlanticului, sa „pazeasca invadatorii”…
PAUL IOAN
Comentarii