În goana lor dupa senzational si spectatori, producatorii de la Hollywood trec, adesea, peste amanunte extrem de importante, astfel încât de multe ori situatiile prezentate în filme sunt de-a dreptul absurde si ireale, contrazicând flagrant realitatea. Nu ne referim, neaparat, la The Revenant, unde DiCaprio ar fi trebuit sa moara de cel putin zece ori, la situatiile prin care a trecut, ci la o serie întreaga de productii din seria „filmelor catastrofice”.
San Andreas
Lansat la începutul verii trecute, acest film prezinta traumele produse de „Big One”, temutul cutremur care ameninta, de o suta de ani, sa zguduie California. Doar ca scenaristii s-au gândit la o poveste de-a dreptul zguduitoare: un cutremur de 7 grade pe scara Richter, produs în Nevada, genereaza unul de 9 grade în Los Angeles, care, la rândul lui, contamineaza si zona San Francisco, unde seismul va avea 9,6 grade.
E adevarat ca specialistii sustin ca falia San Andreas nu va produce niciodata un seism mai mare de 8 grade, dar ce mi-e 8, ce mi-e 9, si-or fi zis magnatii hollywoodieni. Bineînteles ca seismul declanseaza si un tsunami catastrofal, desi aceiasi seismologi afirma ca în California – spre deosebire de Chile – nu sunt conditii pentru asa ceva. Si, în alta ordine de idei, e la mintea cocosului ca un seism declansat pe uscat nu va produce un tsunami!
Un tsunami apare doar când epicentrul seismului se afla în ocean. Plus de asta, chiar daca în Pacific s-ar produce un tsunami, valul ajuns în zona Golfului San Francisco ar fi, cel mult, bun de surfing. Dar ce mai conteaza, când eroul filmului, actorul Dwayne Johnson, oricum e mai tare ca Bruce Willis si îi salveaza pe toti sinistratii? Oare n-o veni si la noi, la inundatii, la vara, daca-l chemam?
2012
Super-vulcanul de la Yellowstone a erupt, pâna acum, în decursul istoriei cunoscute, de trei ori, cu o forta de pâna la 2.500 de ori mai mare ca a eruptiei vulcanului St Helens (adica echivalentul a 27.000 de bombe de la Hiroshima). Geologii estimeaza ca aceste eruptii au acoperit toata suprafata Americii cu un strat gros de cenusa. Explozia colosala si efectele ei nu îl împiedica însa pe actorul John Cusack sa priveasca eruptia vulcanului în blockbusterul 2012, de la o distanta de doar câtiva kilometri.
Stiinta ne spune ca, daca s-ar fi aflat acolo când avea loc eruptia, simpaticul actor ar fi fost, în cel mai fericit caz, lichefiat pe loc, ca sa nu mai vorbim ca ar fi orbit si surzit instantaneu. Dar ce film mai era ala cu un erou orb si surd? Si tot în 2012, spectatorii terifiati vad cum o uriasa nava de croaziera e înghitita, în mijlocul oceanului, de un tsunami. Singura problema e ca un val tsunami nu se formeaza niciodata în mijlocul oceanului, ci doar la tarm. Domnii de la Hollywood ar face mai bine lobby în Congres, sa abroge odata legile astea nesuferite ale fizicii!
Volcano, Dante’s Peak
Daca ati vizionat acest gen de filme, va imaginati, probabil ca, în cazul unei eruptii de lava, puteti urmari linistit râurile de fluid incandescent curgând prin apropiere, în timp ce va beti cafeaua, la adapostul unui zid de beton. Cel mult, veti spune, privindu-i pe actorii din aceste filme, veti transpira putin. Realitatea e mult mai crunta: la circa 800 de grade, temperatura degajata de lava, ati avea toate sansele sa fiti topit la câteva zeci de metri distanta de suvoiul încins. Asa ca, daca vizitati vreun vulcan, nu încercati sa treceti cu masina prin râurile de lava: doar Pierce Brosnan poate asta!
10,5
Tot despre cutremure e vorba si în filmul 10,5, realizat în 2004, si al carui titlu face referire, v-ati dat, desigur, seama, la magnitudinea seismului pe scara Richter. Bineînteles ca, în opinia scenaristilor, seismul genereaza niste falii imense, în care se prabusesc, de-a valma, blocuri, masini si trenuri. Doar ca seismologii spun ca o asemenea situatie e imposibila, fiindca placile tectonice divergente care produc crapaturile în scoarta nu genereaza decât miscari lente si nu oriunde, ci doar acolo unde placile continentale se întâlnesc, creând depresiuni masive – ca în Africa si în mijlocul Atlanticului, dar în nici un caz de-a lungul coastei de vest a Americii de Nord.
Armageddon
De data asta, pericolul vine nu de pe pamânt, nici de sub pamânt, ci din cer. Este vorba despre asteroidul care, în superproductia Armageddon ameninta sa distruga Terra. Dar un comando de temerari – americani, bineînteles – sunt gata sa se sacrifice pentru a salva omenirea. Toate bune si frumoase, doar ca si scenaristii acestui block-buster nu ar lua Bacul daca l-ar da la Fizica… De ce? Pai, sa o luam babeste: cel mai mare asteroid cunoscut, Ceres, are un diametru de 900 km si se afla la o distanta uriasa de Terra.
Chiar si asa, el poate fi observat, ca o lumina pe cer, cu ochiul liber, daca stii unde sa privesti. Asteroidul din film are 1.600 km diametru, deci e aproape de doua ori mai mare decât Ceres, se afla la o distanta mult mai mica decât acesta, apropiindu-se de Terra si totusi, nici macar eroul Bruce Willis nu-l vede cu ochiul liber.
GABRIEL TUDOR
Comentarii