5 sfaturi suficiente pentru insuficienta cardiaca

          Insuficienta cardiaca apare atunci când inima nu mai este capabila sa pompeze suficient sânge în camerele sale pentru a asigura nevoile organismului. Este, de fapt, consecinta unei inimi care si-a pierdut deplina stare de sanatate, cauzele putând fi multiple.

          Insuficienta cardiaca apare atunci când inima nu mai este capabila sa pompeze suficient sânge în camerele sale pentru a asigura nevoile organismului. Este, de fapt, consecinta unei inimi care si-a pierdut deplina stare de sanatate, cauzele putând fi multiple. Capacitatea functionala a muschiului cardiac se diminueaza, în ciuda faptului ca acesta este cel mai puternic muschi din organism. În sprijinul acestei afirmatii sta faptul ca, de-a lungul unei vieti, inima bate de pesde 2,5 miliarde de ori, pompând mai mult de 227 milioane de litri de sânge. Daca aceasta munca ar putea fi efectuata dintr-o data, ar fi suficienta pentru a ridica de la nivelul solului o greutate de peste 200 de milioane de kilograme… Când însa miocardul este slabit, nu mai reuseste sa pompeze adecvat sângele în ventriculi si, deci, întregul organism are de suferit. Medicina actuala are la îndemâna o multime de produse farmaceutice care sa ajute inima sa-si îndeplineasca functiile chiar si în aceasta situatie, dar, pe lânga tratamentul medicamentos, persoanelor care sufera de insuficienta cardiaca li se recomanda si un stil de viata adecvat. Va reamintim 5 dintre regulile de baza pe care, uneori, poate ca sunteti tentati sa le mai… uitati sau sa le neglijati:
          
          1. TRATAMENTUL MEDICAMENTOS trebuie urmat continuu, potrivit indicatiilor medicului care va supravegheaza evolutia bolii. Nu întrerupeti medicatia si nici nu faceti din proprie initiativa modificari, înlocuind unele produse farmaceutice cu altele, deoarece riscati sa declansati tot felul de complicatii. Acceptati ideea ca Digoxina (sau similarele acesteia) este de obicei necesara pe toata durata vietii, iar diureticele sunt recomandate pentru luni sau ani si, în unele cazuri, în doze reduse, de asemenea pentru toata viata.
          
           2. ESTE ESENTIAL SA ÎNVATATI SA TRAITI cu un regim alimentar sarac în sodiu (sare de bucatarie). Cum se poate realiza acest lucru? Nu adaugati sare la gatit sau, mai rau, si în timpul mesei. Daca totusi gustul este o problema, folositi un înlocuitor de sare, procurat de la farmacie. Înlocuitorii de sare contin potasiu în loc de sodiu, dar si în acest caz este obligatoriu sa consultati medicul care poate decide daca este oportuna aceasta alegere si daca nu intra în contradictie cu medicamentele pe care vi le-a prescris. Aveti în vedere ca, daca aveti tulburari renale, sunteti oricum predispus sa retineti mai melt potasiu în organism, deci un supliment de potasiu nu e necesar. În plus, daca luati un inhibitor cum ar fi Captopril, Enap etc., nu e recomandat sa folositi în exces substituentii de sare si nici sa consumati prea multe alimente bogate în potasiu (suc de portocale, lapte smântânit sau nesmântânit, pepene galben, banane, tomate, telina, spanac, cartofi copti, fasole, capsuni).
          
          3. În afara unui REGIM REDUS DE SODIU si a unuia crescut de potasiu (numai atunci când este indicat), regimul alimentar poate fi normal. Restrictionarea mergând pâna la anulare a grasimilor si glucidelor poate creste sentimentul de frustrare, de neputinta si deprimare, fara ca rezultatul sa justifice efortul facut. Diabeticii în schimb trebuie sa urmeze regimul alimentar specific bolii. Aspectul cel mai important este legat de mentinerea (sau revenirea, în cazul supraponderalilor) la o greutate corporala normala, pentru a diminua efortul pe care inima slabita trebuie sa-l depuna. O greutate mai mica a corpului determina întotdeauna si o diminuare a dificultatilor de respiratie (care apar o data cu insuficienta cardiaca). Pierderea în greutate a 5 pâna 12 kg conduce la o îmbunatatire a starii de sanatate a pacientului cu insuficienta cardiorespiratorie.
          
          4. NU UITATI cA alcoolul face ca inima sa nu mai pompeze sângele cu suficienta forta. Un experiment pe un lot de studenti sanatosi, fara probleme cardiace, carora li s-au dat sa bea câte 250 g de whisky, a demonstrat ca alcoolul a diminuat cu 33 de procente cantitatea de sânge propulsata de inima. Va puteti imagina ce se poate întâmpla cu o inima bolnava? O persoana cu insuficienta cardiaca fie nu trebuie sa consume alcool sub nici o forma, fie sa se rezume la cel mult 50 g lichior, un pahar cu bere sau cu vin si asta numai la ocazii deosebite. Pacientii care au dezvoltat o boala cardiaca pe fondul consumului excesiv de alcool nu trebuie sa mai consume nici o picatura de alcool.
          
          5. ACTIVITATEA FIZICA SUPRASOLICITANTA (munca grea, sporturi de efort etc.) nu este potrivita unui miocard slabit. Fortarea notei din acest punct de vedere poate sa precipite, sa agraveze insuficienta cardiaca. Dar nici sedentarismul nu face bine. Plimbarile sunt cel mai sigur si bun exercitiu fizic. În functie de particularitatile fiecarei persoane (si de gradul insuficientei cardiace) medicii recomanda plimbari zilnice usoare, de pâna la 1km, (cu opriri pentru odihna daca e nevoie), în nici un caz mai lungi de 5 km chiar si pentru cei care apreciaza ca sunt în stare de cine stie ce performante. Si exclud joggingul, ca si exercitiile fizice în care corpul trebuie aplecat în fata sau lateral. Exista riscul de a ameti, mai ales daca persoana urmeaza tratament cu vasodilatatoare si diuretice. În cazul insuficientei cardiace, un exces de activitate fizica nu face decât sa suprasolicite miocardul, fara sa-i îmbunatateasca functia. Nu trebuie facuta confuzia cu tratamentul complex aplicat bolnavului care, dupa un infarct, se confrunta cu insuficienta cardiaca, pentru ca, în cazul acestuia simptomul dispare în una-doua saptamâni, capacitatea functionala a inimii se restabileste iar pacientul poate sa desfasoare programe de exercitii fizice variate. Bolnavul cu insuficienta cardiaca, datorata slabirii muschiului inimii, trebuie sa fie însa mai retinut în privinta efortului fizic.