Ca si Pestera Martel, Pestera Lazului este sapata în Valea Motrului Sec însa la baza masivului Sohodoalele. Portalul pesterii se poate vedea chiar din drumul ce urca pe Valea Motrului.
Ca si Pestera Martel, Pestera Lazului este sapata în Valea Motrului Sec însa la baza masivului Sohodoalele. Portalul pesterii se poate vedea chiar din drumul ce urca pe Valea Motrului.
Pestera Lazului a fost cercetata de biospeologii Chappuis si R. Jeannel în anul 1928. În anii 1955 si 1959 s-au facut cercetari arheologice pentru ca în 1961 M.Bleahu si V.Decu sa faca explorari care au dus la cartarea unei parti, lunga de 2200 m. Dupa 1977 explorarile au fost reluate de Cercul Speologic „Focul Viu” care au cartat alte noi galerii. Pestera Lazului este o retea vasta, polietajata, modelata partial în regim freatic. Pâna acum se cunosc 4 km. de galerii, dar exista posibilitatea descoperirii altora. Intrarea se face printr-un portal de 4 x 3 m apoi se trece pe un coridor spatios sapat în calcare. Urmeaza o zona numita Labirint, în care nenumarati pilieri încep sa complice morfologia galeriei care devine foarte ramificata. Una din ramificatii duce într-un sistem de culoare înguste si sinuoase care comunica cu galeria inferioara, iar cealalta ne conduce spre intrare. Prin aceste culoare se poate ajunge la nivelul superior al salii, destul de periculos, dar se poate admira pe tavan unul din cele mai frumoase candelabre concretionare. Galeria continua si, nu departe, întâlnim sectiuni eliptice, cupole si nise de coroziune, valuri de eroziune si marmite. Din acest punct de vedere Pestera Lazului ne ofera imaginea traseului pe care-l parcurge apa pe sub pamânt si mecanismul de adâncire al unei retele carstice. În tavan se deschid numeroase hornuri ce fac probabil legatura cu Pestera-aven din Sohodoalele Mici. Catre capat pestera devine inaccesibila deoarece acumularile de material aluvionar ne obliga sa ne oprim calatoria.
Muntii nostri… pesteri poarta.
miercuri, 3 iunie 2026
miercuri, 3 iunie 2026
Comentarii