Fundatia unui vechi templu circular si vestigii ale unui teren de joc cu mingea (pelota) ceremonial, descoperite in centrul istoric al capitalei Mexicului, au fost atribuite faimoasei civilizatii aztece. Ceea ce face insa ca jocul respectiv sa dea fiori de groaza este finalul sau, care era „incununat” de sacrificii umane. Arheologul Eduardo Mantos de la Institutul national de istorie (INAH) si antropologie din Mexic comenteaza decopertarea acestor inedite vestigii.
Sub semnul Sarpelui
Mexico City a fost construit pe ruinele vechii capitale a aztecilor, Tenochtitlan sau Mexica. De aceea, nu e o raritate ca pe parcursul unor lucrari de terasament sa se scoata la lumina monumente antice, la fel ca acela degajat in spatele impozantei catedrale coloniale care domina Piata Zocalo – imensa esplanada centrala a metropolei. Dedicat zeului vantului, Ehecatl, una dintre divinitatile primordiale ale panteonului aztec, templul circular din stuc ridicat spre sfarsitul secolului al XV-lea, din care au fost gasite doar nivelurile inferioare, avea in componenta un templu circular in perioada sa de inflorire, terminat in partea superioara cu un sarpe incolacit.
Potrivit specialistilor, chiar pe amplasamentul acestor vestigii recent descoperite, in anul 1528, conchistadorul spaniol Hernando Cortez ar fi asistat pentru prima data la jocul ritual aztec, la invitatia ultimului imparat al acestui imperiu mezo-american, Moctezuma. Un joc foarte spectaculos, care insa are darul sa ingrozeasca, deoarece in anumite imprejurari se incheia cu sacrificii umane!
Aparut in jurul anului 1500 i.Chr., acest joc care punea fata-n fata doua echipe se practica folosindu-se o minge de cauciuc de marime variabila (pana la 3 kilograme!), pe un teren in forma literei H – tlachtli. Interesant este ca peste o mie de asemenea terenuri au fost descoperite in zona civilizatiilor maya si azteca.
Rastelele cu cranii
Cateva codexuri (manuscrise) si cronici spaniole relateaza astfel ca jucatorii isi utilizau soldurile, coatele si antebratul pentru a pastra mingea in joc, evitand totodata sa o atinga cu picioarele sau cu mainile. Materialele de protectie pentru articulatii si vestele captusite permiteau atenuarea impactului cu mingea. Scopul era sa se trimita mingea in terenul adversarului fara ca ea sa atinga solul. Insa totul lua o intorsatura mai mult decat dramatica in timpul ceremoniilor religioase.
Jocul de pelota fiind o modalitate de a recrea in maniera rituala etapele Creatiei, in ideea de a asigura astfel continuitatea ciclului viata/moarte in Cosmos, circulatia mingii, care corespundea parcursului Soarelui, nu trebuia sa se opreasca niciodata. Or, cand acest moment se producea in chip inevitabil, echipa invinsa era condamnata…
Intr-adevar, aceste sarbatori se incheiau prin decapitarea celor care pierdusera confruntarea. Capetele lor erau aruncate apoi pe terifiantele tzompantli – rastelele cu cranii. Este ceea ce trebuie sa li se fi intamplat, fara dubii, „proprietarilor” celor 32 de vertebre cervicale dezgropate de pe locul terenului de joc, conform afirmatiilor arheologului mexican Raul Barrera. Astazi, numai o parte din vechea structura, o scara si o portiune din tribune, mai sunt vizibile. Cercetatorii estimeaza ca terenul original avea lungimea de 50 de metri. De remarcat ca jocul de pelota se practica si in zilele noastre, intr-o versiune soft, sub denumirea de ulama. Desigur, fara vreun sacrificiu ulterior…
* * *
Templul circular a fost construit in timpul imparatului Ahuitzol (1486-1502), predecesorul lui Moctezuma. Ansamblul masura 34 de metri in lungime si 4 metri inaltime. Este vorba despre ultimele vestigii scoase la lumina in centrul istoric al capitalei mexicane, in situl unde se gasea Templo Mayor („Marele Templu”), unul dintre locurile cele mai cercetate din Mexico City. Imprejurarile fascinantei descoperiri au fost insa dramatice. Chiar deasupra sitului istoric se afla un hotel, care insa s-a scufundat in pamant in timpul devastatorului cutremur din 1985 care a lovit capitala, facand mii de victime. Proprietarii hotelului au descoperit atunci sus-mentionatele elemente aztece si au prevenit INAH. Arheologii apreciaza ca templul a fost construit intre anii 1486 si 1502.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii