In nordul Tanzaniei – regiunea Africii de Est – se intinde unul dintre cele mai importante parcuri naturale din lume, al doilea ca amploare de pe „continentul negru”: Serengeti.
Pe cei 14.763 km2 traiesc in jur de patru milioane de animale, care prezinta unul dintre cele mai impresionante evenimente naturale din lume prin migratia anuala a turmelor de erbivore urmate de pradatorii lor naturali.
Oamenii de stiinta au remarcat aici migratia catre sursele permanente de apa care cuprinde milioane de antilope gnu, zebre si gazele Thomson.
Lei si struti, facoceri si dik-dik
Un spectacol de-a dreptul epopeic se deruleaza odata cu masivele deplasari ale erbivorelor in cautarea apei vitale si a vegetatiei cu care se hranesc. Savana africana reprezinta un „nesfarsit” camp verde de aproximativ 25.000 km2, insa pe durata sezonului secetos aceste splendide sal-baticiuni sunt nevoite sa se refugieze in Kenya, unde raurile si lacurile sunt mai numeroase, pe un traseu circular de aproximativ 1.000 km.
Ele sunt „secondate” de carnivorele care intregesc astfel lantul trofic, dintre acestea din urma detasandu-se numeric, poate surprinzator, hienele. Faptul ca ele sunt de peste doua ori mai multe decat leii, adevaratii suverani ai acestor tinuturi, este motivat si de vanarea fara masura, in special ilegala a maiestuoaselor feline transformate astfel in trofee cinegetice.
Intinderile edenice din Serengeti gazduiesc ceea ce a fost supranumit The Big Five („Marele Cinci”) de catre amatorii de safari din secolul trecut: speciile ce ar reprezenta o efigie a regiunii, respectiv leul, leopardul, elefantul, rinocerul si bivolul african.
Speciile salbatice sunt insa mult mai numeroase, atat erbivore, carnivore, cat si pasari unice (strutul, serparul, cocorul negru cu coroana, vulturul african), reptile redutabile precum pitonul, crocodilul de Nil, varanul sau maimuta verde.
Exista si animale ceva mai ciudate si mai putin cunoscute, nefiind raspandite si pe alte continente, dar care au si nume mai putin obisnuite pentru un occidental: facocerul (un mistret al savanei), dik-dik (antilopa pitica, inalta de numai 30-40 cm si cu greutatea de 3-5 kg), alte specii de antilope ca topi, elandul si urebi.
Fascinatia „Tinutului pestrit”
Invecinata la sud cu Serengeti, pe teritoriul Kenyei se afla rezervatia Maasai Mara, nume luat de la raul care o strabate si care prilejuieste un fenomen natural fabulos, considerat una dintre cele zece minuni ale lumii. In limba localnicilor Maasai, Mara inseamna „Tinutul pestrit”, nume datorat faptului ca e presarat cu nenumarate tufe si arbusti.
Marea migratie a erbivorelor, amintita mai sus, atinge punctul culminant in momentul traversarii acestui rau de catre erbivore, din preajma albiei lui nelipsind crocodilii si hipopotamii, „avangarda” constituind-o de regula zebrele, dupa care vine puhoiul de antilope, gazele si bivoli, peste 2 milioane de animale!
Pe de alta parte, incredibilul asediu in masa al malurilor, pe alocuri abrupt, de catre imensa armata de erbivore constituie si prilejul unui festin cu adevarat salbatic pentru pradatorii din apa, de pe uscat si din vazduh. Un pericol la adresa vietuitoarelor este reprezentat de lipsa apei in anii secetosi, iar pentru a suplini apa oferita de raul Mara se planuieste extinderea parcului spre lacul Victoria pentru ca animalele sa aiba acces la apa.
La fel ca Serengeti, rezervatia Mara focalizeaza interesul iubitorilor naturii, al turistilor, dar si pe cel al amatorilor de aventuri axate pe uciderea de animale. Intruziunea omului in inima salbaticiei Africii imbraca in prezent forme dintre cele mai surprinzatoare.
Exista campinguri dotate cu dormitoare ce au pereti numai din sticla, astfel ca vizitatorii pot primi ei insisi, in deplina siguranta, vizite inopinate din partea unor lei, gheparzi, serpi si alte asemenea vietati… curioase sa-i cunoasca pe noii lor colocatari.
De asemenea, spectacole feerice ofera voiajele in nacelele baloanelor cu aer cald, ce prilejuiesc cuprinderea cu privirea a unor peisaje de basm, intinse pe zeci de kilometri. O experienta tulburatoare, care arata negresit ca fiinta umana e doar o parte a unui univers divin, al carui sambure de eternitate nu va disparea nicicand.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii