• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
vineri, 5 iunie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
vineri, 5 iunie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » In cautarea longevitatii umane

In cautarea longevitatii umane

8 noiembrie 2021
in Stiinta
A A

Cercetatorii incearca sa priveasca mai cu atentie spre acele specii de animale a caror viata este deosebit de lunga (liliecii, balenele, sobolanii-cartita, elefantii, albatrosii, unele rase de caini), in incercarea de a le descoperi secretul si apoi de a gasi modalitãti de a intarzia procesul de imbatranire si de a prelungi viata semenilor nostri. 

 Exista un paradox in centrul stiintei imbatranirii, scrie Smithsonian Magazine: Marea majoritate a cercetarii se concentreaza pe mustele de fructe  (Drosophila melanogaster), viermii cilindrici (nematode) sau soarecii de laborator, deoarece sunt disponibile o multime de instrumente genetice pentru a-i studia. Si totusi, motivul major pentru care geneticienii aleg aceste specii in primul rand este pentru ca ele au o durata de viata scurta. Aici e paradoxul: se invata ce este longevitatea de la organisme care au o viata foarte scurta.

 Alti cercetatori au adoptat o abordare diferita pentru a studia fenomenul de imbatranire: ei studiaza unele creaturi cu o longevitate deosebit de mare. Se spera astfel ca, tocmai prin explorarea si intelegerea genelor si cailor biochimice care dau viata lunga unor specii, sa se descopere in final modalitatea prin care am putea atinge varste matusalemice, precum personajul biblic care ar fi trait 969 de ani.

 Explicatia imbatranirii este ca „traiesti si traind produci consecinte negative, cum ar fi daunele moleculare. Aceste daune se acumuleaza in timp”, dupa cum explica Vadim Gladyshev, de la Harvard Medical School, „in esenta, aceasta este imbatranirea”.

 In lumea animala, se observa, ca exemplarele mai mari tind sa traiasca mai mult decat cele mai mici. Dar chiar si dincolo de dimensiuni, raman diferente uriase de longevitate. Un soarece de casa traieste doar doi sau trei ani, in timp ce sobolanul-cartita golas, o rozatoare de dimensiuni similare, traieste mai mult de 35 de ani. Balenele de Groenlanda (Balaena mysticetus) sunt enorme, al doilea cel mai mare mamifer viu (100 de tone), dupa balena albastra (200 de tone), dar durata lor de viata de 200 de ani este cel putin dubla fata de alte specii de balene de aceleasi dimensiuni.

Lilieci mici, dar longevivi

 Poate cel mai remarcabil exemplu de animal matusalemic se afla printre lilieci. Un individ din specia Myotis brandtii, un liliac mic, aproximativ o treime din marimea unui soarece, a fost recapturat, inca viguros si vioi, la 41 de ani dupa ce a fost marcat. „Acest lucru este deosebit de uimitor pentru un animal care traieste in salbaticie”, afirma Emma Teeling, biolog evolutionist la University College din Dublin, coautoare a unui studiu publicat de Annual Review of Animal Biosciences in 2018 despre importanta liliecilor in studierea imbatranirii. Conform ei, varsta de 41 de ani a liliacului „este echivalenta cu aproximativ 240 pana la 280 de ani umani, avand putine sau deloc semne de imbatranire. Liliecii sunt extraordinari. Intrebarea este: De ce?”.

 Intrebarea lui Teeling naste alte doua. In primul rand, „care sunt motivele evolutive pentru care unele specii au dobandit o viata de lunga durata, in timp ce altele nu?”, si, in al doilea rand, „care sunt motivele genetice si metabolice care le permit sa faca asta?”.

 O posibila explicatie pentru prima intrebare: cantitatea de energie pe care o specie ar trebui sa o consume pentru prevenirea sau repararea daunelor produse de viata, explica specialistii, depinde de capacitatea unui individ de a supravietui suficient de mult pentru a beneficia de toata activitatea de intretinere celulara. „Trebuie sa investesti suficient incat organismul sa nu se destrame prea repede, dar nu trebuie sa investesti peste masura”, este de parere Tom Kirkwood, biogerontolog la Universitatea Newcastle din Marea Britanie. „Un organism are o sansa buna de a ramane in forma atata vreme cat exista o probabilitate statistica decenta de a supravietui”.

 Asta inseamna ca un soarece are putin de castigat investind mult in intretinerea celulara, in schimb, specii precum balenele si elefantii sunt mai putin vulnerabile la degenerare sau la alte lovituri aleatorii ale sortii si sunt susceptibile de a supravietui suficient de mult pentru a profita de beneficiile mecanismului celular mai bine intretinut.

 Dar intrebarea la care cercetatorii doresc cel mai urgent sa raspunda este a doua, si anume, cum reusesc speciile longevive sa intarzie imbatranirea? Si aici incepe sa se contureze un raspuns, pe masura ce cercetatorii compara specii care difera in ceea ce priveste longevitatea.

 Speciile care traiesc mult, pe care le-au descoperit, acumuleaza daune moleculare mai lent decat cele cu o durata mai scurta de viata. Sobolanii-cartita golasi, de exemplu, au un ribozom, structura celulara responsabila de asamblarea proteinelor, neobisnuit de precis. El face doar o zecime din numarul de erori in comparatie cu ribozomii normali, se afirma intr-un studiu condus de Vera Gorbunova, biolog la Universitatea din Rochester. Si nu este vorba doar de sobolani-cartita golasi: echipa lui Gorbunova a comparat 17 specii de rozatoare cu longevitate variabila si a descoperit ca „speciile cu durata mai lunga de viata, in general, tindeau sa aiba ribozomi mai precisi”.

 „Proteinele sobolanilor-cartita golasi sunt, de asemenea, mai stabile decat cele ale altor mamifere”, potrivit cercetarilor conduse de gerontologul Rochelle Buffenstein, un gerontolog specializat pe cercetarea imbatranirii. „Celulele acestei specii au un numar mai mare dintr-o clasa de molecule numite chaperone a carei functie este de a ajuta alte proteine in maturizarea lor, asigurand o pliere tridimensionala adecvata a lor. De asemenea, au protozoare, structuri care elimina proteinele defecte, mai viguroase. In schimb, protozoarele soarecilor sunt mai putin eficiente, permitand astfel proteinelor deteriorate sa se acumuleze si sa afecteze functionarea celulei.

 Si ADN-ul, de asemenea, pare sa fie mentinut mai bine la mamiferele cu durata mai lunga de viata. Cand echipa lui Gorbunova a comparat eficienta cu care 18 specii de rozatoare au reparat un anumit tip de daune in moleculele lor de ADN, s-a descoperit „ca speciile cu o durata de viata mai lunga, cum ar fi sobolanii-cartita golasi si castorii, au depasit speciile cu durata de viata mai scurta, cum ar fi soarecii si hamsterii. Diferenta s-a datorat in mare parte unei versiuni mai puternice a unei gene cunoscute sub numele de Sirt6, despre care se stia deja ca afecteaza durata de viata la soareci. (Continuare in numarul viitor)

GEORGE CUSNARENCU

ShareTweet
Articolul precedent

Margot Wölk – degustatoarea lui Hitler

Urmatorul Articol

Tema: “TURNURI”

Articole Similare

Spectacolul cunoasterii

Medicamentul care inverseaza îmbatrânirea pielii

2 iunie 2026

Oamenii de stiinta americani au descoperit ca un medicament antiîmbatrânire aplicat local,...

Spectacolul cunoasterii

Algele, noua arma împotriva poluarii

25 mai 2026

O noua tehnologie inspirata din natura promite sa transforme unele dintre cele...

Spectacolul cunoasterii

Propulsorul care va trimite oameni pe Marte

18 mai 2026

Un nou tip de propulsor electromagnetic a finalizat cu succes un test...

Spectacolul cunoasterii

Cine declanseaza durerea cronica?

11 mai 2026

Cercetatorii au descoperit în adâncul creierului uman un „comutator” ascuns, care ar...

Spectacolul cunoasterii

„Comunitate” de neanderthalieni la nord de Carpati?

4 mai 2026

Un recent studiu international aduce una dintre cele mai clare dovezi de...

Spectacolul cunoasterii

Peisajul nocturn al Pamântului

27 aprilie 2026

Observatiile satelitare zilnice au relevat o intensificare continua a luminozitatii nocturne la...

Urmatorul Articol

Tema: “TURNURI”

11 noiembrie 1869 - S-a nascut Victor Emanuel al III-lea

Horoscopul saptamanii: 15-21 noiembrie 2021

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

28 mai 585 î.Hr. – Batalia eclipsei

2 iunie 2026

Datata la 28 mai 585 î.Hr., aceasta confruntare este remarcabila nu doar...

Citeste mai departeDetails
Blitz

Regii si reginele, pe marele ecran

2 iunie 2026

De la piesele lui Shakespeare la filmele biografice de la Hollywood, vietile...

Citeste mai departeDetails
Blitz

Exponat neobisnuit

2 iunie 2026

Un ou de strut vechi de 165 de ani, adus din Sahara,...

Citeste mai departeDetails
Consultatii fara plata

Tulburarea de alimentatie compulsiva

2 iunie 2026

Binecunoscutul obicei, mai degraba instinctual, de a mânca mult, nesatios, de a...

Citeste mai departeDetails
Femina Club

Ingrijiri specifice anotimpului

2 iunie 2026

Chiar daca pare mai capricioasa ca de obicei si uneori ne expune...

Citeste mai departeDetails
Femina Club

Pui cu vinete

2 iunie 2026

1 pui, 100 g unt, 3 cepe, 2 ardei, 3 rosii, 2...

Citeste mai departeDetails
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2026 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2026 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.