Oamenii se „aventureaza” in a-si imagina acel loc divin al inceputurilor denumit Rai, gandindu-se la o imensitate verde, un regat al florilor si arborilor, unde traiesc in deplina armonie toate vietatile.
Consideram aceasta o fictiune, insa uneori intalnim un fel de taramuri uitate de timp, parca rupte de rostogolirea ametitoare a civilizatiei actuale. O asemenea zona se afla in statul Ecuador, o padure tropicala declarata parc national si considerata a detine cea mai mare diversitate biologica de pe Terra – Yasuni.
Cruciada pentru apararea naturii
Continentul sud-american poarta frecvent drept efigie Amazonia, o adevarata metafora a vietii pamantesti curate. Yasuni constituie numai o parte din imensa jungla, dar reuneste minuni de neinchipuit. Pe numai un hectar, au fost identificate 655 de specii diferite de copaci, iar in toata rezervatia traiesc cele mai variate specii de reptile si batracieni, inconfundabilii tucani locali, lilieci endemici, vidra uriasa, maimuta-paianjen, jaguarul sau ciudatul armadillo.
Numarul speciilor de mamifere se ridica la 173, iar cel al plantelor trece de 4.000 – toate acestea hranind, dar fiind in acelasi timp aparate de triburile traitoare aici de sute si mii de ani. E o bogatie paradisiaca, dublata insa de aurul negru – petrolul (aproximativ 1 miliard de barili sub solul padurii tropicale) care, alaturi de lemn, atrage si in Yasuni interesele multor companii. Din aceasta cauza, atat reprezentantii populatiilor indigene, cat si organizatii militante pentru pastrarea naturii duc lupte inversunate penru a proteja popoarele indigene si viata salbatica de exploatarea mediului.
„Traiul bun” in salbaticie
In stravechea limba quechua, exista sintagma „sumak kawsay”, care se traduce prin „trai bun”. Paradoxul face insa ca, in plina era a informaticii, modul de viata cu adevarat curat si in deplina armonie cu natura a fost gasit in inima junglei Amazoniei.
Marea populatie indigena waorani inca il pastreaza, dar dintre numeroasele triburi, familii si clanuri numai doua – tagaeri si taromenani – au ales autoizolarea, fiind de altfel singurii recunoscuti ca atare de guvernul ecuadorian. La fel ca majoritatea oamenilor legati organic de acest mod de viata, ei se bazeaza pe vanatoare, pescuit, culesul fructelor si al altor plante comestibile, dar consumul se face astfel incat sa nu strice echilibrul natural. Pe de alta parte, foarte interesanta este organizarea comunitatilor.
Pornind de la relatiile de inrudire si ceea ce am numi camaraderie, membrii acestora traiesc laolalta sub acelasi acoperis. Locuinta numita onko adaposteste pana la 20 de membri ai familiei patriliniare, un barbat putand avea si doua sau trei sotii.
Prin casatoria fiilor in alte grupuri se intemeiaza noi asemenea asezari, fiecare dintre ele cu doua sau mai multe onko.
Autointitulatii „fii ai jaguarului” sunt oameni mici de statura, dar foarte robusti si au un vechi renume de razboinici nemilosi. Pe de alta parte, necunoscand o cultura scrisa, beneficiaza de o memorie prodigioasa de la varste mici, folosita inclusiv cu mare grija pentru acuratetea cunostintelor pastrate.
Sunt considerati usor adaptabili, veseli si deschisi la distractie, iar exigentele traiului aspru in jungla ii determina sa adopte cu pragmatism fiecare element exterior care le poate fi util.
Nu exista un raspuns la intrebarea de ce sau cum Yasuni a devenit atat de divers din punct de vedere biologic, dar putem enumera printre cauze precipitatiile anuale mari sau variatia scazuta a temperaturilor. Datorita faptului ca se afla la baza Anzilor, de-a lungul Amazonului si aproape de Ecuator, cele trei sisteme ecologice distincte converg pentru a crea o zona cu totul unica, abundenta in resurse naturale si gazduind numeroase specii de plante, pasari, insecte si mamifere.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii