• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
sâmbătă, 11 aprilie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
sâmbătă, 11 aprilie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » Chipul si culorile fericirii

Chipul si culorile fericirii

20 februarie 2023
in Amprente ale spiritualitatii
A A

Un sentiment oarecare nu poate fi desenat si colorat, ci doar se poate sugera prin simboluri profund subiective un anume subiect evocator al trairilor individuale.

 Cu toate acestea, pictorii nu s-au îndepartat câtusi de putin de provocarea majora de a propune iubitorilor de frumos ceea ce putem considera a fi înfatisari ale fericirii, scoase în evidenta prin infinitele nuante cromatice izvorâte din universul înconjurator, precum si din cel intim, al fiecaruia dintre noi.

 Incursiunea în universul complex al „fericirii pictate” evoca unul dintre cei mai puternici artisti plastici moderni, care ofera o viziune aparte, cu origini livresti, asupra acestui concept: Vincent van Gogh. Floarea-soarelui este unul dintre subiectele foarte populare abordate de pictorul olandez si imaginea de care era cel mai mândru.

 Nu întâmplator, a pictat-o în una dintre putinele perioade de optimism entuziast. Initial, a experimentat asezarea florii-soarelui pe fundal albastru, dar versiunile ulterioare au flori galbene într-o vaza galbena pe o masa galbena, peretele încaperii fiind si el galben, toata imaginea parând sa radieze lumina. Aceasta, deoarece artistul nu încerca sa prezinte o copie exacta a realitatii în picturile sale, nu a folosit culoarea doar pentru a imita natura, ci în primul rând pentru a exprima emotia.

 Galbenul pur era o emblema a fericirii. În diferitele lor stadii de degradare, aceste flori amintesc si de ciclul vietii si al mortii. Este o tulburatoare alaturare a contrariilor, amanunt relevat într-un alt tablou cu o forta simbolica aparte, prin plasarea romanului „La Joie de vivre” al lui Émile Zola pe masa unde se afla un vas din care se revarsa flori, însa ca o ironie, naratiunea cartii se refera la un copil care si-a pierdut parintii, astfel ca pictorul suprapune ideea de fericire celei de soarta nemeritata, accentuând faptul ca fericirea simpla se poate traduce în fond si prin absenta durerii sufletesti.

 Trebuie remarcat un detaliu esential la întruchiparea în pictura a sentimentului de fericire: modul de a sugera publicului structura acestuia, asa cum apare ea în mentalul autorului, depinde mult de curentul artistic din care el se revendica.

 Povestile mitologiei clasice si ale Bibliei sunt cu precadere serioase, sobre, menite sa îmbunatateasca individul si sa-l înalte spiritual si sufleteste. Dar, mai presus de toate, viata de zi cu zi este cea care ofera nesfârsite subiecte placute, pline de bucurie, ludice.

 Multe opere de arta au cautat sa creeze un ideal, un paradis pierdut sau un peisaj perfect. Incepând cu  secolul al XVII-lea, fericirea a început sa fie gasita în viata moderna, în special într-un univers domestic, al caminului familial bine ordonat. În secolul al XVIII-lea, frumusetea si placerea au fost descoperite în peisajele naturale si în informalitatea tot mai mare a vietii sociale. Se întâlneste, la pictori si sculptori celebri ori mai putin cunoscuti, un fel de variatiune pe aceeasi tema în denumirea lucrarilor: „bucuria de a trai”, „fericirea vietii”, în esenta fiind vorba despre o stare armonioasa, o existenta linistita în cadrul familiei, în împrejurari placute, alaturi de prieteni ori în atmosfera de încântare a dansului, a sarbatorilor sau pur si simplu strângând în brate o fiinta draga.

 Considerata o piatra de temelie a modernismului timpuriu, „Bonheur de Vivre” a lui Henri Matisse celebreaza viata prin culori puternice, stralucitoare. Scala schimbatoare a scenei pastorale a subiectilor nud cere o privire mai atenta si dezvaluie un experiment radical, în care figurile sunt pictate asa cum se vad ele reciproc.

 La vremea respectiva, lucrarea a socat comunitatea artistica pentru stilul sau, dar si publicul larg, pentru continutul sau. Fiecare personaj se bucura de viata sa: debarasat de „învelisul” lumesc, cufundat în natura si salbatic de senzual. În 1908, Matisse a explicat ca aceasta descriere a bucuriei hedoniste a reprezentat visul sau pentru „o arta a echilibrului, a puritatii si a seninatatii, lipsita de subiecte tulburatoare sau deprimante” – sentiment luat în derâdere de Picasso „pentru atitudinea sa burgheza”.

 Picasso si-a prezentat, în maniera cubista, viziunea despre fericire, în „Joie de Vivre (Antipolis)”: iubita sa Francoise Gilot, prinsa într-un dans frenetic cu satirii si faunii mitologiei antice grecesti. Un salt înapoi în timp, pe care i-l va fi impus artistului realitatea din acel moment, tabloul fiind realizat în 1946, primul an postbelic.

ADRIAN-NICOLAE POPESCU

ShareTweet
Articolul precedent

Colomares – fantezie în piatra

Urmatorul Articol

Wroclaw, “Venetia Poloneza”

Articole Similare

Amprente ale spiritualitatii

Manastirea Buluc

23 martie 2026

Aflata în satul Padureni, comuna Jaristea, judetul Vrancea, manastirea Buluc, cu obste...

Amprente ale spiritualitatii

Manastirea Parepa

9 martie 2026

Aflata în satul Parepa-Rusani din comuna prahoveana Colceag, manastirea, cu obste de...

Amprente ale spiritualitatii

Manastirea Strehaia

24 februarie 2026

Inaltata în orasul cu acelasi nume, manastirea se afla în centrul localitatii...

Amprente ale spiritualitatii

Biserica Domnita Balasa

9 februarie 2026

Aflata în centrul Capitalei, Biserica Domnita Balasa, cu hramul „Inaltarea Domnului”, este...

Amprente ale spiritualitatii

Biserica Vovidenia din Galati

26 ianuarie 2026

Aflata în municipiul Galati, Biserica „Vovidenia – Intrarea în Biserica a Maicii...

Amprente ale spiritualitatii

Biserica Zlatari

13 ianuarie 2026

Aflata în centrul Capitalei, pe Calea Victoriei, Biserica Zlatari este cunoscuta si...

Urmatorul Articol

Wroclaw, “Venetia Poloneza”

O mutatie genetica surprinzatoare

Tocana cu brânza feta

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

26 martie 1979 – Tratatul istoric de pace dintre Egipt si Israel

30 martie 2026

Semnat pe 26 martie 1979 la Washington, D.C., tratatul de pace dintre...

Citeste mai departe
Blitz

Iubiri interzise în filme

30 martie 2026

Iubirile interzise au fascinat dintotdeauna publicul, deoarece exploreaza acea dorinta profunda pentru...

Citeste mai departe
Blitz

Orasul întarit

30 martie 2026

În Cetatea Medievala a Târgu Muresului, o expozitie ce împleteste artefacte istorice...

Citeste mai departe
Consultatii fara plata

Echilibrul de fier la vârstnici

30 martie 2026

Cel mai frecvent, referitor la fierul continut de organism, este cunoscut faptul...

Citeste mai departe
Femina Club

Oja sic!

30 martie 2026

Daca anul trecut galben-unt era nuanta ojei moderne, o noua nuanta de...

Citeste mai departe
Femina Club

Supa de cus-cus

30 martie 2026

O ceapa, 1 morcov, 1 fir telina apio, 1 pastârnac mic, o...

Citeste mai departe
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.