Unul dintre cele mai sangeroase evenimente ale epocii medievale a avut loc in Sicilia, in 1282 – asa-numitele „Vecernii siciliene”, o revolta a localnicilor impotriva regelui angevin al Neapolului si Siciliei, Carol I. Denumirea propriu-zisa provine de la momentul declansarii acestei revolte – ora slujbei de seara sau vecernia din lunea Pastelui, in 30 martie 1282.
Petru al III-lea de Aragon, rivalul lui Carol I, uneltea de cativa ani rasturnarea dominatiei franceze, dar insurectia ca atare a fost un act spontan: indignati de regimul opresiv si discretionar al lui Carol, sicilienii au ucis cativa soldati francezi care ii insultasera, in timpul vecerniei din biserica Santo Spirito, de la periferia orasului Palermo.
Dupa unele surse, scanteia ar fi declansat-o hartuirea sexuala la care soldatii francezi ar fi supus-o pe o tanara localnica, fapt care a provocat indignarea celor prezenti la slujba.
Indiferent de cauza care a generat revolta, rezultatul a fost unul sangeros: in noaptea de 30 spre 31 martie 1282 nu mai putin de 2000 de soldati si ofiteri francezi cazarmati in Palermo au fost macelariti de localnicii furibunzi, alti cateva mii de francezi fiind ucisi ulterior.
Curand, rascoala s-a extins in toata Sicilia, iar capeteniile locale au solicitat ajutorul aragonezilor, care au debarcat la Trapani pe 30 august. A urmat „razboiul Vecerniilor siciliene”, in cadrul caruia angevinii francezi au fost sustinuti de papalitate, de guelfii italieni si de Filip al III-lea al Frantei, in timp ce aragonezii au fost ajutati de ghibelinii italieni, aliatii imparatului Sfantului Imperiu Roman.
Fiul lui Petru al III-lea a urcat pe tronul Aragonului sub numele de Iacob al II-lea si a incheiat pacea cu papalitatea, Franta si angevinii, renuntand la pretentiile asupra Siciliei prin Tratatul de la Anagni (iunie 1295).
Insa sicilienii l-au ales ca rege pe fratele lui Iacob, Frederic al III-lea, care in cele din urma si-a asigurat regatul Siciliei prin Tratatul de pace de la Caltabellotta (31 august 1302), inaugurand o lunga perioada de hegemonie spaniola pe insula.
GABRIEL TUDOR
Comentarii