Ciuma Neagra a ucis mai mult de jumatate din populatia continentului in decurs de jumatate de deceniu, intre sosirea sa in Italia in 1347 si sfarsitul primului val, la inceputul anilor 1350.
Dar la fel de important a fost ceea ce s-a intamplat dupa Ciuma Neagra. Cum a facut fata Europa din punct de vedere logistic, economic si psihologic acestui eveniment apocaliptic?
Poate cel mai tangibil aspect al vietii in urma „Mortii Negre” a fost numarul urias de morti pe care epidemia l-a provocat si care a avut doua efecte majore. In primul rand, oamenii au fost nevoiti sa se adapteze din punct de vedere psihologic la disparitia celor dragi. Mortii au fost ingropati rapid in timpul ciumei pentru a evita raspandirea unei contaminari suplimentare. Imediat dupa, supravietuitorii au incercat sa gaseasca explicatii pentru cumplita molima si sa gaseasca vinovati. Dupa epidemie au avut loc pogromuri ale evreilor din Europa pe intreg continentul, deoarece adeptii iudaismului au devenit tapi ispasitori pentru suferinta crestinilor.
In mod mai pragmatic, s-a produs o lipsa masiva de forta de munca din cauza ciumei pentru deceniile urmatoare. In acest context, taranii si muncitorii europeni s-au pomenit brusc intr-o pozitie foarte avantajoasa, deoarece salariile au crescut vertiginos. S-a sugerat ca Ciuma Neagra a contribuit in mare masura la aparitia Renasterii in Italia. Guvernele au trebuit sa inceapa sa reactioneze cu rapiditate si eficienta la raspandirea ciumei, iar pe masura ce au facut acest lucru, au inceput sa devina mai eficiente.
A trebuit sa se dezvolte sisteme de raportare imbunatatite, astfel incat curtile regale din Londra, Paris si din alte parti sa stie cand un focar major a afectat York sau Bordeaux, de exemplu. Desi Renasterea este perceputa in mod obisnuit ca o miscare culturala, ea a fost, in egala masura, legata de aparitia unor state puternice, centralizate, cu birocratii eficiente.
Acest lucru a fost evident mai ales in orase-state precum Venetia, Florenta si Genova. Ciuma Neagra a incitat schimbari profunde in sistemele de credinta ale populatiei europene. Unul dintre cele mai izbitoare aspecte a fost aparitia maniei vrajitoarelor in Europa. Intr-o epoca in care cunostintele stiintifice erau inca elementare, iar oamenii intelegeau lumea prin religie, magie si elemente de credinta pagana reziduala, s-a apelat la supranatural pentru a incerca sa explice eveni-mentele ingrozitoare de la sfarsitul anilor 1340 si inceputul anilor 1350.
Desi biserica medievala condamnase credinta in vrajitoare si vrajitoria inca din timpul Mortii Negre, a existat un consens tot mai mare cu privire la faptul ca vrajitoarele erau prezente in societate, starnind raul pentru oamenii de pretutindeni. Pana la 100.000 de persoane au fost gasite vinovate de aceste crime imaginare si executate.
In mod similar, biserica in sens larg s-a schimbat considerabil ca urmare a pandemiei. Europenii au sugerat rapid, la sfarsitul anilor 1340, ca epidemia a fost o pedeapsa a lui Dumnezeu din cauza faptului ca crestinii europeni se abatusera de la calea corecta a mantuirii.
Incredibil este faptul ca s-a considerat ca Ciuma Neagra a contribuit in mare masura la asa-numita „Mica Epoca Glaciara”, care a avut loc la nivel mondial intre secolele al XV-lea si al XVII-lea. Aceasta a fost o perioada de scadere pronuntata a temperaturii globale, cand temperaturile au scazut cu pana la 1,5 grade Celsius.
GABRIEL TUDOR
Comentarii