Vin de viata lunga

          CUNOSCUTUL Jacques Attali – finantist, sociolog si politician – are o cronica saptamânala în revista franceza „L’Express”, una dintre cele mai bune publicatii intelectuale – în sensul larg al cuvântului – din întreaga lume. Desi subiectele pe care le ataca – si le „bârfeste”, cu subtilitate – sunt de obicei din domeniul politicului si al socialului dupa cum puteam vedea într-un numar din noiembrie, al revistei, Attali ne surprinde si se ocupa de.

          CUNOSCUTUL Jacques Attali – finantist, sociolog si politician – are o cronica saptamânala în revista franceza „L’Express”, una dintre cele mai bune publicatii intelectuale – în sensul larg al cuvântului – din întreaga lume. Desi subiectele pe care le ataca – si le „bârfeste”, cu subtilitate – sunt de obicei din domeniul politicului si al socialului dupa cum puteam vedea într-un numar din noiembrie, al revistei, Attali ne surprinde si se ocupa de… gerontologie! Concluziile pe care le va trage din analiza sperantelor noastre de viata sunt însa, pâna la urma, politice. Iata de ce…
          Luând cazul Frantei, Jacques Attali arata ca, la fel ca peste tot în Europa, speranta de viata era, la începutul de secol al XX-lea, în jur de 40 de ani – cu alte cuvinte un barbat sau o femeie europeana, la sfârsitul celui de-al patrulea deceniu de viata, se pregateau de moarte naturala. În anul 1950, recensamântul Frantei descopera însa 200 de centenari, iar „partidul” lor creste, cu viteza uriasa, pentru a avea, în anul 2000, circa 9000 de membri – urmare a îmbunatatirii conditiilor de viata (urbana dar si rurala, mai ales în Europa de Vest) si a progresului industriei farmaceutice – iar în anul 2050, conform unui model matematic, peste 150000 de francezi centenari vor haladui prin Hexagon! Extrapolând, pentru întreaga planeta: peste 100000 de vecini planetari centenari traiesc astazi printre noi – si nu numai în blânda (si profund umana) Franta, ci si în Japonia (acolo localitatea Ogimi se dovedeste a fi, din motive absolut necunoscute, detinatoarea recordului în ceea ce priveste numarul centenarilor pe kilometru patrat!) sau „oaze” montane din Casmir, Pakistan, Afganistan (!!), India, China (celebrul trib Hunzas, de matusalemici pur si simplu) sau în Valea Vilcabamba din Anzii Peruvieni. Din nou proiectam rezultatele, matematic, spre viitor, si obtinem ca în 2035 Franta si Japonia vor avea speranta de viata de 85 de ani – deci nu media de viata lunga ci cea de viata normala! – de peste 87 de ani în 2050, cu o crestere de un an la fiecare 4 ani! Vorbim de Europa, caci în America de Nord, urmare, probabil, a stresului pe care îl aduce în viata oamenilor piata libera exagerat de libera, expectanta vietii va creste mult, mult mai încet.
          Jacques Attali îsi încheie plonjonul în istoria viitoare cu o analiza aproape poetica a ceea ce se numeste modul de viata: vor trai mai mult si mai bine cei ce vor fi mai interesati de anii care vin si nu de cei care au trecut, cei care nu se lasa agresati de prezent – chiar de momentele lui placute – ci pun în opera proiecte pentru viitor. Ca sa traiesti mult timp tânar, spune francezul, trebuie sa bei acest vin de viata lunga care înseamna sa gândesti mereu ca lumea în care traim este o lume superba si ca viata ta însasi trebuie sa fie o permanenta bucurie pentru cei din jurul tau.