Schitul Sfântul Ioan Iacob
În nordul tarii, spre muntele Giumalau si spre Obcina Floarei, la mica departare de satul Pojorâta, se afla unul dintre cele mai pitoresti schituri din Bucovina, schitul Sfântul Ioan Iacob-Corlateni. Situat la o altitudine de 1100 de metri, schitul, apartinând de arhiepiscopia Sucevei si Radautilor, a fost ridicat în 1934 de familia Constantin si Ecaterian Corlateanu.
Schitul Sfântul Ioan Iacob
În nordul tarii, spre muntele Giumalau si spre Obcina Floarei, la mica departare de satul Pojorâta, se afla unul dintre cele mai pitoresti schituri din Bucovina, schitul Sfântul Ioan Iacob-Corlateni. Situat la o altitudine de 1100 de metri, schitul, apartinând de arhiepiscopia Sucevei si Radautilor, a fost ridicat în 1934 de familia Constantin si Ecaterian Corlateanu.
Construit din lemn, el a fost usor de dezmembrat, într-o perioada de prigoana, asa ca, în 1962, primavara a fost mutat în parohia satului Voronet. Credinciosii au continuat totusi sa respecte locul pe care se ridicase schitul, mai ales ca Sfânta Cruce a acestuia ramasese pe loc. Pentru protejarea ei, satenii din Pojorâta au construit o capela, sfintita ulterior cu aprobarea mitropolitului Iustin Moisescu. Eforturile ctitorului Ilie Timpau au fost rasplatite tocmai prin aceasta sfintire, care a avut loc pe 21 iunie 1068. Insistentele credinciosilor pentru reconstructia unei biserici pe aceste locuri nu au încetat nici o clipa, asa ca, în toamna lui 1970, s-a început reconstructia bisericii „Sfânta Treime”. Locasul în care putem vedea astazi Sfânta Cruce a vechiului schit a fost terminat în 1987, resfintirea lui facându-se de catre Parintele Protopop Toader Morosan. Biserica a fost sfintita din nou pe 15 iunie 1990 de catre Înalt Prea Sfintitul Pimen Suceveanul, prilej cu care s-a aprobat si reînfiintarea schitului. Viata isihasta a reînceput astfel în muntii Bucovinei, calugarii de aici încercând sa vina în întâmpinarea dorintelor credinciosilor care, în curând, si-au dorit o noua biserica. Aceasta ar fi urmat sa fie închinata Sfântului Ioan Iacob Hozevitul. Dupa cum se stie Sfântul s-a nascut în apropierea acestor locuri, în satul Crainiceni, comuna Horodistea, aflata pe atunci în judetul Dorohoi. Exemplu de devotament si smerenie crestina el s-a retras în tara Sfânta (Hozeva) unde a oficiat slujbe în limba româna, a devenit duhovnicul monahilor români si a scris numerose pagini de învatatura crestina. Traind izolat într-o pestera, în post si rugaciune el s-a stins din viata la 5 august 1960 si dupa 20 de ani moastele sale au fost gasite mirosind a mir. În 1992 Biserica Ortodoxa Româna l-a trecut în rândul sfintilor. Având în vedere înaltele pilde ale Sfântului plecat de pe aceste meleaguri, locuitorii de aici si-au îndreptat gândurile spre El.
Dorinta lor s-a îndeplinit datorita eforturilor comune. Au contribuit la înaltarea locasului credinciosi din Pojorâta, Bucovina, Botosani, Iasi, Bucuresti, preoti si alti credinciosi din America. Întreaga activitate s-a desfasurat cu binecuvântarea Arhiepiscopului Sucevei si Radautilor în timpul egumeniei Protosinghelului Visarion Breaban si cu sprijinul parintelui Ieroschimonah Iacob Bârsan. Sfintirea noii biserici a fost facuta de Prea Sfintitul Pimen Suceveanul pe 1 octombrie 1996.
La eveniment a luat parte si parintele staret, exarhul manastirilor si schiturilor, Arhimandritul Malchisedee Velnic.
Cele doua biserici, în forma de cruce, cu acoperisurile în mai multe ape, decorate cu siruri de ferestre si turle mici, de dimensiuni diferite, expunând în interior icoane de pret si alte odoare sunt o dovada a credintei strabune a locuitorilor, credinta respectata în buna traditie moldava.
Manastirea Adam
Ridicata în satul cu acelasi nume din judetul Galati, Manastirea Adam, cu...
Comentarii