Dintre marii arhitecti ai lumii moderne nu poate fi uitat americanul Frank Lloyd Wrigh (1869-1959) promotor al arhitecturii „organice”, realizand legatura intre lucrarile sale si mediul inconjurator.
Alaturi de Le Corbusier, Alvar Aalto si Mies van der Rohe si-a creat un binemeritat prestigiu, atingand cea mai mare dexteritate in generarea formelor cladirilor sale prin folosirea geometriei. Lui ii apartin o serie de constructii indraznete ca Sugar Loaf Mountain Planetarium sau magazinul C.V. Morrs (1948-1949) din San Francisco. Abia spre sfarsitul carierei insa, a primit o comanda care sa-l satisfaca pe deplin, gasind in acelasi timp un protector gata sa-l sprijine cu adevarat. Este momentul cand a fost angajat de Solomon R. Guggenheim pentru construirea unui muzeu. Acesta urma sa adaposteasca uriasa colectie de arta contemporana a marelui industrias, colectie care continea si lucrari ale lui Constantin Brancusi.
Arhitectul si-a prezentat proiectul in fata fondatorului si a baronesei Hilda Rebay care a devenit ulterior primul director al muzeului. Proiectul a fost apoi publicat in 1944, dar executia lui a fost amanata din cauza celui de-al doilea razboi mondial si din cauza mortii ctitorului. Constructia a inceput abia in 1956 si a fost incheiata in 1959. Mostenitorii fondatorului ar fi optat pentru un aranjament clasic, avand spatii si galerii bine definite. Totusi existau, mai ales in Statele Unite, cateva exceptii printre care Galeria de Arta Louis Kahu’s Yale. In cele din urma a fost luata in consideratie o singura solutie pentru prezentarea colectiei si anume cea propusa de Wright in proiectul initial.
Locul ales pentru inaltarea cladirii, desi aflat in cea mai buna zona a orasului, nu era prea larg. Era inghesuit intre strazile East 88th si East 89th, cu vedere spre Central Park, dar Wright a reusit sa impuna geometria spiralei, amintind in acelasi timp de vechile zigurate. Construit din beton armat, muzeul are 12 aripi structurate, facand legatura intre galeriile nivelurilor. Intrarile cu tavan jos si foaierele, de asemenea joase, contrasteaza cu masa centrala iradianta si cu uriasul luminator din cupola. Etajele nu sunt conventionale ci mai degraba o singura rampa spiralata cu peretele inclinat, unde sunt expuse majoritatea exponatelor din colectiile muzeului. In cele din urma cladirea a devenit o atractie prin ea insasi, fara a mai socoti si minunatele opere din interior. Pentru a putea admira celebrele creatii ale secolelor al XIX-lea si ale celui de al XX-lea vizitatorul urca pana in varf cu ajutorul unui lift. De aici coboara pe rampa spiralata care se incolaceste, alcatuind etajele.
Peretii inclinati au facut mai dificila initial expunerea tablourilor, dar in urma lucrarilor, realizate in 1992 de arhitectii new-yorkezi ai firmei „Gwathmey Siegel and Associates”, aceste dificultati au fost inlaturate. De asemenea lucrari de data mai recenta, urmand in linii mari conceptul lui Frank Lloyd Wright, au furnizat noi spatii aditionale, aducand muzeul la standarde internationale. Constituind o veritabila atractie pentru vizitatori, Muzeul Guggenheim din New York sta cu cinste alaturi de cele mai indraznete opere ale secolului al XX-lea.
Autor: IRINA STOICA
Comentarii